Lumea Poeziilor Nicolae Labiş - Primăvară

Sub soarele de primăvară

Zăpada-ncepe să se crape

Şi-n brazde freamătă uşoară

Minunea firelor de ape.

 

Apoi nici asta nu mai este

Iar gliile încep să fiarbă

Şi creşte-n sus ca în poveste

Minunea firelor de iarbă.

 

E-o revărsare de ogoare

Fără răzoare, fără hat,

Prin care duduie-n vibrare

Tractoare-n cântec cadenţat.

 

E-atât de cald şi-atât de bine

În proaspăt însorita zi!

Visezi pătulele mai pline

Din toamna care va veni.

Fiul învățătorilor Eugen şi Ana-Profira, Nicolae Labiş s-a născut pe 2 decembrie 1935, în Poiana Mărului, comuna Mălini.
 

Supranumit „buzduganul unei generaţii” de către criticul Eugen Simion, Nicolae Labiş, după absolvirea şcolii primare din satul natal, a urmat studiile liceale la Fălticeni şi la Iaşi. Debutul publicistic a avut loc la vârsta de 15 ani, în ziarul „Zori Noi” din Suceava. După absolvirea cursurilor Şcolii de Literatură „M. Eminescu” din Bucureşti, devine redactor la „Contemporanul”, apoi la „Gazeta literară”. Volumul de debut, intitulat „Primele iubiri”, este singurul tipărit în timpul vieţii.

În anul 1956, în urma unui grav accident, Nicolae Labiş se stinge din viaţă, la vârsta de 21 de ani. A fost înmormântat la cimitirul Bellu.