Lumea poeziilor Tudor Arghezi - Spuneai ceva?

Spuneai ceva? Spuneam ceva? Se pare.

Şoptisei, poate, o-ntrebare,

Sau, poate, un răspuns.

Dar glasul nostru nu era ascuns?

Poate zăream o şoaptă în pleoapa tremurată.

A fost atunci? Acum e altădată?

Şi tu şi eu tăcusem parcă de ani întregi

Ştiind că nu-nţelegem ce-ncepi să înţelegi.

Zadarnica paradă a tâlcurilor scrise,

În jocul de-a sfiala, amuţise.

Nu vream să ştim ce suntem, ce am fi fost sau cine.

Tu mă numiseşi „Ţie”, eu te numisem „Tine”.

Să te cunosc? Să mă cunoşti?

Stam unul lângă altul ca plopii mari - şi proşti.

Tudor Arghezi s-a născut la Bucureşti, adevăratul său nume a fost Ion N. Theodorescu, pseudonimul Arghezi fiind legat de numele râului Argeş. A fost nevoit să se întreţină singur încă de la vârsta de 11 ani, din cauza situaţiei financiare precare a familiei sale.

 

Timp de patru ani, Arghezi a fost călugăr la Mănăstirea Cernica, unde a învăţat taina mânuirii cuvintelor. După ce a călătorit în ţări precum Franţa şi Italia, s-a întors în România, în 1912. În ţară, publică numeroase poezii, pamflete şi articole polemice, în reviste precum "Viaţa Românească" sau "Teatru".

 

Sub genericul  "Bilete de papagal" din ziarul "Informaţia zilei", în 1943, publică pamflete usturătoare la adresa regimul Antonescu, pentru care a fost cercetat de poliţie. Este închis la Bucureşti şi apoi în lagărul de la Târgu Jiu, după apariţia unui pamflet usturător, în care era atacat ambasadorul german Manfred von Killinger. Multe dintre însemnările lui Arghezi din anii în care a fost interzis s-au pierdut,altele au fost aduse la lumină de către familie.