Violetta Petre Dor mi-a fost de mine

Albăstrele râd în soare, dimineaţa cum să fie
Când te-ntâmpină albastrul îmbrăcat în reverie?
Decât bună şi senină şi frumoasă ca un vers
Leganat pe-un colţ de lună în albastrul univers.
 
Râd corolele deschise şi aşteaptă mângâiere,
Eu le mângâi cu privirea şi cu sufletu-mi de miere,
Că mi-au dat fluturii aripi şi polen pe buze moi
Noaptea ce a nins cu vise peste iernile din noi...
 
E o dimineaţă-albastră şi chem cerul să m-alinte
Dar azurul mă incită şi nu pot să stau cuminte;
Cântă cucu-n depărtare, doru-n mine a-nflorit,
Mă dezbrac de haina iernii, să fiu bună de iubit...
 

Bună dimineaţa, viaţă! Braţele-mi ne-ncăpătoare
Te întâmpină deschise, cu miresmele de floare;
Primăvara e în mine şi sunt ram înmugurit
Dor mi-a fost de mine, Doamne! Bine că m-am regăsit!