Lumea poeziilor Elena Farago – Trecea un om pe drum (audio)

Trecea un om pe drum aseară,
Trecea cântând încet pe drum,
Ştiu eu? Poate cânta să-i pară
Drumul mai scurt, – ori poate cum
Era aşa frumos aseară,
Poate cânta ca să nu-l doară
Că-i singur numai el pe drum?

Trecea, şi eu eram la poartă
Şi şi-a văzut de drumul lui,
Dar ce mi-o fi venit deodată
De am oftat, n-oi şti să spui.
Şi nu-mi venea să plec din poartă,
Şi parc-un dor de viaţa toată
M-a prins privind pe urma lui...


Aşa ne-o fi la fiecare,
Că stăm în poartă, şi nu ştim
Pe călător măcar de-l doare
Ceva, - şi de ne pomenim
Oftând, pesemne fiecare
Ne-om fi simţind departe tare
De-un drum pe care-am vrea să fim.

 Despre Elena Farago

 Elena Farago, poeta de origine română cu „viaţă de roman şi subiect de dramă”, aşa cum o descria I. L. Caragiale, este cunoscută pentru creaţiile dedicate copiilor, precum „Căţeluşul şchiop”, „Gândăcelul”, „Sfatul degetelor”.
Rămasă orfană în adolescenţă, Elena Farago a îndeplinit rolul de mamă pentru fraţii săi mai mici. Renunţă la şcoală, însă nu pierde contactul cu învăţătura. După ce şi tatăl său se stinge din vială, fraţii ei au fost răspândiţi pe la rude, Elena ajungând în casa unchiului din partea mamei.

După cum ea însăşi a mărturisit, a început să scrie ca să nu se mai simtă singură. În 1898, a debutat cu un reportaj, pe care îl semnează Fatma. La numele ei adevărat a recurs mai târziu, când a semnat poezia „Gândul tradiţiilor", în paginile revistei „România muncitoare".
În 1913, scrie două volume de poezie, respectiv „Pentru copii” şi „Copiilor”, iar în 1920, apare cartea „Din traista lui Moş Crăciun”, premiată de Academia Română. De asemenea, a primit aprecierile Academiei Române şi pentru volumele „Şoapte din umbră”, „Traduceri libere”, „Şoaptele amurgului”.