Sănătate Anghinarea, în topul plantelor minune pentru organism. Ce afecţiuni tratează

O plantă deosebită pentru consum, însă prea puţin utilizată în bucătăria românească, anghinarea este utilizată în mod deosebit în scopuri medicinale datorită proprietăţilor curative extrem de variate. În popor se mai numeşte şi angină, anghină, carcioafă, amăreală sau darul Sfintei Marii şi este o plantă mare iubitoare de soare şi de căldură, crescând doar în zonele sudice ale ţării noastre, unde a fost adusă cu secole în urmă, din regiunea mediteraneană.

Acţiunea terapeutică a anghinarei se datorează, în special, conţinutului ridicat de cinarină , un compus al potasiului cu rol puternic antioxidant, diuretic şi de protecţie împotriva substanţelor nocive din organism. Din acest motiv, specialiştii recomandă utilizarea acestei legume pentru reducerea colesterolului, în problemele digestive, detoxifiere şi asigurarea funcţionării corecte a ficatului. Beneficiile sale sunt păstrate şi în stare naturală, dar şi atunci când se pregăteşte la abur pentru că astfel sunt păstrate vitaminele şi mineralele chiar şi la temperaturi ridicate.

Bună pentru „bila leneşă”

Anghinarea ajută la îmbunătăţirea funcţionării bilei şi este potrivită pentru consum în cazul persoanelor cărora medicul le spune că are o „bila leneşă”. Efectul este determinat de consumul excesiv de alimente bogate în grăsimi sau foarte condimentate, un nivel ridicat de stres sau lipsa activităţilor fizice. În acest caz, pulpa de anghinare este cea mai potrivită pentru că are un conţinut ridicat de antioxidanţi care au rolul de a stimula procesul de funcţionare a bilei. Planta are o cantitate importantă de potasiu, unul dintre mineralele cu beneficii vitale asupra sistemului cardiovascular şi secreţiei optime a bilei.

Anghinarea asigură aproximativ un sfert din doză zilnică recomandată de fibre ce reglează indexul glicemic din sânge, normalizează metabolismul şi ajută la controlarea apetitului. Spre exemplu, o anghinare medie conţine aproximativ 10 grame de fibre, constituind în jur de 25% din doza zilnică recomandată adulţilor. Aceeaşi cantitate de broccoli sau de mere furnizează doar 3 – 4 grame de fibre.

Nivelul ridicat de cianină din compoziţia anghinarei asigură un nivel scăzut al colesterolului LDL prin stimularea eliminării grăsimilor şi mai mult decât atât, ajută la menţinerea unei valori constante a colesterolului benefic. Datorită acţiunii intensive a anghinarei asupra grăsimilor din organism, această plantă determină şi buna funcţionare a sistemului cardiovascular, care este în corelaţie directă cu nivelul grăsimilor din sânge.

Previne depunerea grăsimilor pe vasele de sânge

Planta este recunoscută pentru acţiunea sa puternic antioxidantă, aflându-se printre plantele cu cea mai bogată compoziţie în antioxidanţi, clasându-se pe locul 7 dintr-o serie de peste 1000 de alimente cu rol în detoxifierea organismului. Astfel, aceasta asigură protecţia împotriva acţiunii nocive a radicalilor liberi şi a depunerilor de grăsime la nivelul vaselor de sânge, previne îmbătrânirea celulelor, scade riscul instalării obezităţii şi stimulează imunitatea.

Un rol important prin consumul acestei plante este în prevenirea şi tratamentul cancerului. Anumite studii de specialitate efectuate cu un extract special din frunzele de anghinare au descoperit ca planta inhiba apoptoza (moartea celulelor) şi reduce proliferarea celulelor canceroase în mai multe forme ale bolii, inclusiv cancerul de prostată, leucemia sau cancerul de sân.

La fel ca multe alte legume verzi, precum pătrunjelul, anghinarea era folosită pentru ameliorarea simptomelor provocate de diverse afecţiuni digestive. Planta este un diuretic natural si stimulează digestia. În prezent, medicii nutriţionişti recomandă anghinarea pentru tratarea sindromului de colon iritabil. Studiile au demonstrat că această legumă verde ajută la regenerarea ţesutului hepatic. De altfel, anghinarea este folosită de multă vreme în medicina alternativă, ca remediu pentru tulburările hepatice.

Adjuvant pentru pacienţii cu Alzheimer

Anghinarea proaspătă este o sursă bogată de acid folic (17% din doza zilnică recomandată). Studii de specialitate au arătat că un nivel corespunzător de acid folic în perioada de preconcepţie, în special la începutul sarcinii, ajută la prevenirea apariţiei defectelor de tub neural la nou-născuţi. Bulbii proaspeţi de anghinare sunt surse bogate de vitamina C (în proporţie de 20% din doza zilnică recomandată, la fiecare 100 de grame consumate) ajutând astfel la îmbunătăţirea sistemului imunitar. În plus, conţin multă vitamina K, care are un rol crucial în sănătatea oaselor, stimulând activitatea de formare şi dezvoltare a sistemului osos. În plus, o cantitate potrivită de vitamina K în dietă ajută la stoparea degenerării neuronale, fiind benefică în special pacienţilor care suferă de Sindromul Alzheimer.

Ceaiul de anghinare, mai la îndemână

Cel mai la îndemână este ceaiul de anghinare care ajută la tratarea mai multor tipuri de afecţiuni cum ar fi hepatita, pentru că elimină colesterolul şi toxinele, fiind un sprijin pentru ficat, stabilizează nivelul zahărului din sânge şi neîndulcit ajută oamenii predispuşi la diabet, tratează indigestiile, facilitând secreţia de sucuri digestive, tratează constipaţia, balonarea sau arsurile stomacale. Ceaiul de anghinare poate ajuta şi în prevenirea afecţiunilor cardiovasculare precum arteroscleroza, prin efectul său de reducere a colesterolului.

Claudia PINTILIE

Sursa: voceaconstantei.ro