voceaconstantei.ro Bolile cardiovasculare la tineri, o bombă cu explozie imediată

Creșterea incidenței bolilor cardiovasculare în rândul persoanelor active și mai ales al tinerilor este o problemă serioasă de sănătate publică din cauza implicațiilor sociale pe care le au acestea, dar și în plan personal. Pentru individ, problemele cardiovasculare au repercusiuni atât de ordin fizic și psihologic, dar și implicații familiale. Medicul cardiolog Eleonora Gima ne-a vorbit despre problemele cardiovasculare pe care le dobândim de la vârste din ce în ce mai tinere din cauza stilului de viață modern.

Bolile cardiovasculare  ale “vârstnicului” – hipertensiunea arterială, angina pectorală, infarctul acut de miocard și accidentul vascular cerebral se întâlnesc la vârste din ce în ce mai tinere din cauza stilului de viață nesănătos adoptat de populația activă. Studii clinice și populaționale au identificat mai mulți factori care cresc riscul de boala aterosclerotică.

Factorii de risc cardiovasculari modificabili (deoarece asupra celor nemodificabili – vârsta, sexul, ereditatea, în mod fatalist, nu se poate interveni) sunt fumatul, obezitatea, sedentarismul, dislipidemia, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, alcoolul, factorii psihosociali, iar modificarea lor a demonstrat reducerea  incidenței, severității și mortalității bolilor cardiovasculare.

Riscul cardiovascular crescut, de la o țigară la alta

Fumatul este principalul promotor al arterosclerozei. Riscul cardiovascular crește cu numărul de țigări fumate și cu cât fumatul s-a început de la o vârstă mai fragedă. În România există cinci milioane de fumători activi și, probabil, de două ori mai mulți fumători pasivi, printre care, din păcate, și copii. De asemenea, există și un fumat la mâna a treia (de “încăpere”), însă subiectul este elaborat și îl vom trata în numerele viitoare.

Partea bună asupra fumatului, dacă putem spune așa, este că riscul cardiovascular al unui fumător scade la jumătate după ce a oprit fumatul și este egal cu al unui nefumător la un an de la încetarea fumatului. De asemenea, unul din mecanismele suferinței arteriale la fumători (generator de durere toracică, infarct  sau accident vascular) este spasmul, iar la nivelul mușchiului inimii acesta poate genera aritmii fatale, așa explicându-se moartea subită frecvent întâlnită în asemenea situații.

Dieta nesănătoasă (alimente grase, sărate, de fast-food, dulciuri concentrate, mezeluri, conserve, alimente excesiv și inadecvat procesate, aditivi și conservanți, alcoolul în cantitate excesivă) duce la obezitate și la creșterea grăsimilor în sânge. Cum generația actuală de tineri  a avut parte încă din copilărie de o alimentație nesănătoasă, cred că avem deja un răspuns la întrebarea  de ce bolile cardiovasculare au incidența în creștere la tineri. Soluția este adoptarea unei diete sănătoase, săracă în grăsimi și sare, bogată în legume și  fructe proaspete, cereale integrale. Cu atât mai mult cu cât bunele obiceiuri trebuie deprinse încă din copilărie.

Combaterea sedentarismului este o altă metoda eficientă de luptă împotriva bolilor aterosclerotice și se traduce prin mișcare (exerciții aerobe plimbări, ciclism, grădinărit, dans, alergări, înot, sporturi cu mingea) minimum 30 minute pe zi sau minimum patru ore pe săptămână.

Obezitatea întâlnită cu o incidență în creștere aduce cu ea dislipidemia, frecvent diabetul, hipertensiunea arterială. Trebuie, de asemenea, combătută și trebuie să facem eforturi  pentru menținerea unor parametri normali.

Practic, prin dietă și mișcare, kilogramele în plus ar trebui să fie date jos, iar dacă aceste măsuri nu duc la menținerea unui Indice de masă corporală mai mic de 25 este indicat să apelam la sprijinul unui nutriționist.

Dislipidemia (creșterea grăsimilor plasmatice, a colesterolului „rău” – LDL colesterolul  și a trigliceridelor) induce și întreține ateroscleroza, iar aceasta este cu atât mai serioasă cu cât se asociază și alți factori de risc spre exemplu fumat, hipertensiune, diabet zaharat, etc). Trebuie menționat ca țintele terapeutice diferă de la individ la individ, chiar la aceeași vârstă, în funcție de bolile asociate și de ereditate. Așadar o interpretare corectă a unui buletin de analize trebuie făcută numai de către specialist, care va decide de asemenea inițierea de tratament medicamentos asociat tratamentului igieno-dietetic în cazul unor rezultate anormale.

Hipertensiunea arterială la tineri

Hipertensiunea arterială, definită ca o creștere a tensiunii arteriale sistolice peste 140 mmHg și diastolice peste 90 mmHg, este boala cardiovasculară și în același timp factor de risc pentru alte boli (infarct de miocard, accident vascular cerebral), fiind una din cauzele prevenibile de deces cardiovascular. În consecință, reducerea TA prin măsuri nefarmacologice (modificarea stilului de viață) și tratament medicamentos se impune în mod activ, tratamentul la tineri fiind ales de către specialistul cardiolog sau internist. Ar trebui știut că hipertensiunea arterială la tineri e o provocare de diagnostic, deoarece trebuie stabilit prin investigații speciale, dacă ne referim la hipertensiune arterială esențială (boala „vârstnicului”) sau hipertensiune secundară unei alte boli (renale, endocrine, sau cardiovasculare).

Diabetul zaharat (definit ca o creștere a glicemiei pe nemâncate de peste 126 mg/dl sau la două ore la TTGO de peste 200 mg/dl), în continuă creștere la tineri, poate fi prevenit sau întârziat  prin intervenția asupra stilului de viață la persoanele cu risc. Se recomandă dieta, reducerea greutății corporale și creșterea activității fizice, iar în cazul instalării bolii se administrează tratament adecvat de către specialistul diabetolog.

Factorii psihosociali (izolarea socială, emoțiile negative, depresia, stresul) sunt extrem de des întâlniți în cadrul tinerilor. Stresul, mai ales cronic, induce organismului secreția de catecolamine (acești hormoni ai stresului care duc la aterosceroză, cresc pulsul și tensiunea arterială si generează spasm la nivelul arterelor inimii și creierului). Este factorul de risc cu care se confruntă societatea noastră și care trebuie, dacă nu înlăturat, măcar diminuat.

Alți factori incriminați, mai ales în situațiile acute la tineri sunt consumul de droguri (cocaina, marijuana, amfetamine), dar și false suplimente alimentare, sugerate, de exemplu, pentru slăbire sau sport, care conțin hormoni, amfetamine, sau alte toxice cardiace.

Soluțiile ne stau la îndemână prin adoptarea unui stil de viață sănătos și controale medicale periodice.

Stilul sănătos de viață menține funcționalitatea corectă a organismului

După 30 – 35 ani sau chiar mai devreme în cazul fumătorilor, obezilor și al celor cu boli cardiovasculare la vârstă tânără în familie (bărbați sub 55 ani și femei sub 65 ani) se recomandă determinare anuală a tensiunii arteriale, a grăsimilor și glucozei în sânge, iar în funcție de situație, electrocardiograma de repaus, echoscreening al arterelor carotide pentru determinarea aterosclerozei, test de efort EKG. De asemenea, se recomandă consult cardiologic în cazul unor valori ale TA crescute, în cazul determinării de valori crescute ale colesterolului sau trigliceridelor și mai ales în cazul unor simptome de “alarmă” – durere în piept la efort, palpitații spontane, pierdere de conștiință oboseală sau lipsa de aer la efort mic (urcat de două – trei etaje). Durerea în piept de repaus însoțită de transpirații, palpitații, sete de aer, greață, sau pierdere de conștiință impune prezentarea de urgență la spital prin serviciul de ambulanță (112).

De multe ori mortalitatea este mai mare sau complicațiile mai severe în cazul infarctului miocardic survenit la tineri deoarece, din prisma vârstei aceștia neglijează controalele medicale profilactice sau printr-o atitudine de negare a suferinței amână prezentarea imediată la medic. Ori mortalitatea cea mai mare în cazul infarctului de miocard survine în prima oră de la declanșarea durerii, prin aritmii – tahicardie și  fibrilație ventriculară. Alte cauze fiziopatologice ar fi apariția suferinței pe un cord neadaptat hipoxiei (lipsei de oxigen), cum se întâmplă la suferinzii cronici sau spasmul coronarian pomenit mai sus.

În concluzie, trebuie accentuată importanța adoptării unui stil de viață sănătos, care este cea mai eficientă formă de menținere a stării de sănătate și de reducere a riscului de apariție a multor boli, nu numai a celor cardiovasculare. Un stil de viață sănătos presupune o alimentație sănătoasă, exercițiu fizic zilnic, renunțarea la fumat, consum moderat de alcool, reducerea stresului și respectarea orelor de somn și odihnă.

Dr. Eleonora GIMA, Medic Primar Cardiolog

Sursa: Vocea Constanței