Centrulnatura.ro Despre dependența de mâncarea gătită și dieta raw-vegană

• Obișnuința gătirii mâncării ar trebuie să fie complet abandonată de întreaga lume. Este o cerere de netăgăduit a naturii.
• Consumul de hrană gătită este cel mai mare barbarism al istoriei omenirii, un barbarism de care nimeni nu pare conștient și căruia îi cad cu toții victime inconștiente.

Nu contează cât de ciudată pare această idee pentru mulți oameni, este un adevăr absolut, pe care nu-l mai putem ocoli.

Vă prezentăm traducerea unor fragmente foarte interesante dintr-o carte extraordinară. Mulțumesc Cristelei Gerogescu pentru că mi-a trimis informația și Spiritului/Universului care îmi trimite la momentul potrivit ceea ce am nevoie pentru creșterea și evoluția mea continuă.

Ashavir Ter-Hovanessian (Aterhov) – Raw-Eating, A new World Free from Diseases, Vices and Poisons
 
Third Edition Revised, Hallelujah Acres, Shelby, North Carolina, USA, 2000
 
A.T. Hovanessian – Hrana nepreparată termic – o lume fără boli, vicii și otrăvuri
 
Arshavir Ter-Hovanessian – Profetul uitat
 
Raw-veganul din Armenia Arshavir Ter-Hovanessian o să fie amintit într-o zi ca fiind nu doar tatăl mișcării mondiale moderne de raw food (hrană nepreparată termic), ci și în același timp unul dintre cei mai mari umaniși și ecologiști care au trăit vreodată. Cartea sa Raw Eating (Hrana nepreparată termic), publicată prima dată în limba armeană în 1960, este considerată nu doar Biblia mișcării raw-food, ci și una dintre cele mai bune cărți publicate vreodată.
 

După ”trezirea” sa la consumul de hrană neprelucrată termic, el și-a găsit pasiunea și misiunea vieții în împărtășirea adevărului pe întreaga planetă. Cu banii săi personali a tipărit și distribuit gratuit peste 10.000 de exemplare ale cărții sale peste tot în lume. Nu i s-a părut moral să ia bani pentru o cunoaștere atât de simplă și benefică. Datorită eforturilor sale, mii și acum milioane de oameni au căpătat o a doua șansă în viață, fără boli și suferințe.

Nu se știu multe lucruri despre viața sa. Munca sa a fost mult plagiată de alți ”guru ai ai mișcării naturiste” oportuniști precum Stephen Arlin, David Wolfe, Fouad Dini, R.C. Dini și Ken Seaney, în cartea lor: Prima Lege a naturii: dieta nepreparată termic.


Lui Aterhov (Aeshavir Ter-Hovanessian) nu i-au fost recunoscute deloc meritele, de către nici unul dintre acești autori avizi după bani. El a făcut atât de mult pentru omenire și este important să fie măcar recunoscut, apreciat și onorat pentru munca sa. Aterhov este cu adevărat unul dintre cei mai subestimați filantropi ai timpurilor noastre și filozofia sa cu privire la hrana neprelucrată termic a apărut datorită nevoii disperate a omenirii pentru un mod de viață mai natural și sănătos.
Dieta raw (neprelucrată termic) nu este doar remarcabil de benefică pentru starea de bine fizică, mentală și spirituală a noastră, ci și pentru întregul mediu înconjurător și economia tuturor națiunilor pământului.
 
Acest stil de viață este singurul mod în care am fost proiectați să trăim, iar convertirea unor națiuni întregi la dieta nepreparată termic ar fi un pas revoluționar, la propriu. Aterhov credea și el că hrana nepreparată termic va produce ”cea mai mare revoluție a lumii”, așa că să încercăm să nu-l dezamăgim.

 
Mulțumesc editurii Hallelujah Acres pentru republicarea acestei capodopere în limba engleză și am făcut această carte electronică disponibilă tuturor, pentru ca fiecare, la rândul său, să o distribuie oricui consideră de cuviință. Nu lăsați acest mesaj neauzit, pentru că poate schimba vieți. Are loc o tranziție către o lume nouă, o lume în care hrana nepreparată termic ne va elibera de toate suferințele și degenerările aduse de vechea tradiție a hranei gătite, proiectând pentru noi un viitor mai luminos decât ne putem imagina.
  
Cum am conceput ideea hranei nepreparate termic
 
Mâncarea nepraparată termic ar trebuie să fie singura nutriție a omului.
 
Obișnuința gătirii mâncării ar trebuie să fie complet abandonată de întreaga lume. Este o cerere de netăgăduit a naturii. Consumul de hrană gătită este cel mai mare barbarism al istoriei omenirii, un barbarism de care nimeni nu pare conștient și căruia îi cad cu toții victime inconștiente. Nu contează cât de ciudată pare această idee pentru mulți oameni, este un adevăr absolut, pe care nu-l mai putem ocoli.
 
Adevărul a devenit evident pentru mine după 18 ani de studii și investigații minuțioase, când am devenit convins de faptul că moartea fiului meu de 10 ani și a fiicei mele de 14 ani au fost provocate de alimentația lor nenaturală. Numărul uriaș de investigații medicale pe care le-am făcut în Iran, Franța, Germania și Elveția în diferitele încercări de a descoperi boli specifice ale corpului lor și administrarea a nenumărate medicamente – au avut și ele un rol considerabil în derularea tragediilor. Copiii mei au murit prin slăbire treptată și degradare a organismelor provocată de alimentația nenaturală și medicamentele otrăvitoare.
 
Am reușit să penetrez secretele științei medicale și să-i observ atât aspectele pozitive, cât și cele negative mai clar, pentru că nu am fost motivat de dorința de a deveni medic și de a-mi câștiga existența din aceasta. Stimulentul meu a fost în primul rând dorința de a face orice cu putință pentru recăpătarea sănătății iubiților mei copiii, iar mai târziu, dorința arzătoare de a perpetua amintirea lor prin oferirea către umanitate a ceva folositor.
 
Un al factor care a contribuit la o realizare și mai deplină a limitărilor științei medicale a fost întregul sistem pe care l-am dezvoltat în cadrul studiilor mele tip auto-didact, libere de presiunea programelor academice. N-am devenit niciodată intoxicat de ”sloganele” progresului proclamate de știința medicală și de poveștile fantasmagorice ale beneficiilor fabuloase ale medicamentelor.
 
Organismul omenesc este o bijuterie a naturii. Omul este cea mai complicată și perfectă uzină vie construită prin eforturile continue ale Naturii de-a lungul unei perioade de 1.5 miliarde de ani.
 
În lumea materială – cea mai mică deviere de la detaliile protocoalelor proiectate de ingineri pentru funcționarea unei fabrici sau orice anomalie în materia primă necesară pentru asigurarea unei productivități normale determină un eșec în operațiunile din fabrică.
 
În același mod, cea mai mică deterioare sau alterare a materialelor crude prescrise de natură pentru a asigura normalitatea operațiilor proceselor complicate din organismul omenesc produce tulburări ale funcțiilor biologice normale ale organelor și aceste tulburări se exprimă sub forma bolilor.
 
Bolile nutriționale directe și indirecte
 
Bolile nutriționale sunt împărțile în două mari categorii: boli directe și indirecte. Bolile nutriționale directe sunt cele produse de super-abundența anumitor constituienți nutriționali sau deficiența altora. Alimentele preparate termic și alimentele din animale au ca efect creșterea proteinelor și grăsimilor în dietă, în timp ce se elimină alte substanțe de înaltă valoare nutritivă (enzime, vitamine). Știința a identificat până în prezent doar un număr neglijabil de mic al acestor substanțe – denumite vitamine și fără de care viața nu ar putea exista.
 
Printre bolile nutriționale directe amintim toate afecțiunile cronice și bolile tip carențe (deficiențe). Aceste boli se dezvoltă foarte lent și în mare secret. Atât timp cât boala nu a atins stadiul final și organele s-au oprit din funcționare, persoana se consideră sănătoasă. În cazul unei deficiențe de vitamine parțiale sau mixte, boala nu apare, dar simptome specifice unei anumite avitaminoze sunt descrise în cărțile de medicină; de multe ori, apar suferințe care nu sunt ușor de explicat.
 
Bolile digestive indirecte sunt bolile infecțioase. În organismul omenesc trăiesc multe varietăți de microbi care în circumstanțe normale aduc servicii utile organismului și care sunt controlați de anumite celule specializate (diferențiate) și se supun comenzilor acestora.
 
Dar datorită nutriției greșite, celulele degenerate și emaciate sunt atât de slăbite, încât în virtutuea Legii Supraviețuirii microbii și-o ”iau în cap” și se eliberează de controlul celulelor, se revoltă împotriva stăpânilor și devin patogeni, producând bolile infecțioase atât de bine-cunoscute. Uneori, armata invadatoare a microbilor, care ar fi fost confruntată cu o opoziție irezistibilă într-un organism sănătos și ar fi fost distrusă dintr-o dată, nu întâlnește nicio opoziție într-un organism slăbit și produce o infecție specifică.
 
Frica de microbi a înfricoșat atât de mult oamenii încât pentru a scăpa de ei au recurs la cele mai periculoase măsuri și cu toate acestea, au obținut rezultate inverse. Gătitul mâncării pentru evitarea microbilor este una dintre greșelile fatale ale științei medicale. Nu putem extermina microbii de pe suprafața pământului. Ei sunt găsiți pretutindeni, vor exista întotdeauna și pot intra în organismele noastre prin diferite canale. În mod special, prin gătitul mâncării ne slăbim rezistența propriilor celule și apoi distrugem în hrana noastră exact acele antibiotice naturale destinate de natură în lupta împotriva microbilor.
 
Chiar și doctorii care sunt dependenți de mâncarea gătită pot confirma faptul că multe vitamine, distruse de foc, au proprietăți anti-bacteriene. De aceea animalele care sunt hrănite cu resturi de la oameni sunt atinse de aceleași fel de boli infecțioase ca și oamenii.
 
Celulele canceroase sunt rezulatul direct al mâncării degenerate
 
Mulți dintre consumatorii hranei gătite sunt înclinați să creadă că hrănirea omului cu mâncare gătită secole la rând a determinat obișnuința acestuia cu ea și că ar putea suferi dacă începe să mănânce imediat hrana crudă. Cu alte cuvinte, dacă am umplut motorul mașinii cu gunoaie și benzină de calitate inferioară o perioadă mai lungă de timp, motorul s-a obișnuit deja cu ea și ar fi pericol de distrugere dacă am înlocui benzina murdară cu una curată.
 
Întâi de toate, o perioadă de câteva mii de ani nu se poate compara cu peste 1,5 miliarde de ani în care strămoșii noștri au trăit și s-au dezvoltat exclusiv cu hrană crudă. Mai mult de asta, omul nu s-a obișnuit cu hrana gătită, fapt dovedit de existența atâtor boli și suferințe, care dispar atunci când organismele se re-întorc la funcțiile lor normale, odată ce omul se reîntoarce la hrana nepreparată termic.
 
Este adevărat că prin legile evoluției organismele noastre încearcă să se adapteze la alimentele pe care le primesc, dar nu în modul în care oamenii își imaginează. Acei constituienți nutritivi ai alimentelor care sunt esențiali pentru procesele complicate și pentru funcțiile majore specializate ale celulelor sunt ușor distruși sub influența focului. De aceea, alimentele considerate nutritive de către cei care mănâncă gătit nu au constituienți esențiali, dar aduc în schimb un aport abundent de proteine, grăsimi și carbohidrați, de câteva ori mai mult în exces față de necesarul celulelor.

Fiind continuu deprivate de constituienții nutritivi esențiali pentru realizarea funcțiilor lor mai înalte, celulele fie nu-și ating dezvoltarea completă și specializarea, sau după ce le ating, își pierd aceste abilități de a le îndeplini.
 
După câțiva ani de privațiuni și rezistență, vine o zi în care una dintre cele câteva miliarde de celule, complet deprivată de abilitățile sale native, este eliberată de mecanismele ce limitează creșterea celulară. Și atunci, această celulă se separă de viața comună, devine autonomă și începe să devoreze în mod avar materialele din care sunt create țesuturile, precum și cele aflate în fluidul inter-celular în cantități mari, întrucât sunt respinse de celelalte celule, fiind în mare exces față de nevoile lor – dar care sunt intens lăudate de biologii iubitori de gastronomie – proteinele (în special proteinele animale), grăsimile și substanțele azotate.
 
După ce această celulă crește la o viteză alarmantă, fără control și sfidătoare, celula începe să se multiplice într-o manieră dezordonată pentru a forma o masă îngrozitoare, o nouă creatură vie, care în cursul creșterii distruge totul în jurul ei și într-o bună zi, distruge chiar edificiul în care se află, corpul omenesc. Numele acestei noi creaturi este cancer. Este un adevărat copil al mâncării gătite, o dovadă vie a modului în care celulele sunt ”adaptate„ la structura alimentelor pe care le consumă.
 
Când viața a apărut pentru prima oară pe planeta noastră, natura a avut la dispoziție cele mai elementare materiale de construcție (proteine, grăsimi și carbohidrați) din care a reușit să creeze cu success primele organisme uni-celulare. Așa cum prin simpla adăugare a unui cilindru, a unui aparat sau unui mic detaliu un inginer reușește să adauge o funcție nouă fabricii sale, la fel și natura, prin adăugarea unui nou constituient la materialele de construcție (corpuri vegetale) a adăugat o nouă funcție unui organ animal.
 
 Această sarcină migăloasă a ținut natura ocupată timp de 1,5 miliarde de ani, perioadă în care și-a dezvoltat materialele ”crude” de la bacteriile obișnuite până la fructele pe care le cunoaștem astăzi, și prin intermediul dezvoltării materialelor vegetale și simultan cu evoluția lor, s-au dezvoltat și organismele animale uni-celulare care au creat minuni de perfecțiune precum omul, exact la fel cum omul a dezvoltat propriile unelte, prima mașină cu aburi și le-a transformat într-un reactor nuclear complicat.

Din nefericire, după descoperirea focului, evoluția naturală a omului s-a oprit, și ceea ce este mai rău, a regresat în mod uriaș.

În al doilea volum al cărții mele în limba armeană am devotat aproape 300 de pagini pentru examinarea problemei originii cancerului. În acest scop am revizuit un tratat important al unui microbiolog american faimos, E.V Cowdry intitulat ”Celule canceroase” (1955) considerat cel mai exhaustiv dintre variatele studii asupra subiectului și în care sunt colectate toate studiile importante, datele, opiniile și concluziile publicate de numeroși oameni de știință bine-cunoscuți. Pe baza datelor de cercetare obținute de către microbiologi, am dovedit că celulele canceroase își au originea în deficiența constituienților nutriționali superiori și a super-abundenței acelor materiale ”comune” de construcție care încurajează creșterea fără scop a celulelor.
 
Dependența de mâncarea gătită este cel mai periculos dintre toate viciile

Cititorul se poate întreba în mod natural de ce nici unul dintre cei mai eminenți oameni de știință și profesori nu observă acest adevăr simplu și de ce nimeni nu ne spune că obiceiul de a mânca hrană gătită este ne-natural și periculos. Motivul este că întreaga omenire este dependentă de hrana gătită și hrana gătită a orbit pe toți. Nimeni nu realizează că mâncatul hranei gătite este un viciu și cu atât mai mult, cel mai groaznic dintre toate. Nu este vorba despre pofta față de o anumită substanță, ci de suma totală a tânjelii după mii de substanțe (și ce substanțe ”minunate” și ”dezirabile” sunt toate!).
 
 Sursa text: centrulnatura.ro