#citeșteDobrogea Întreprinzători ai Medgidiei în secolul trecut

Activitățile comerciale erau numeroase, în diferite domenii și implicau oameni de diverse etnii și cu nivel de pregătire și de stare diferit.
 
 
Practicarea meşteşugurilor este demonstrată de activitatea  meşterului evreu Leib Abram, ce obţinuse o licitaţie pentru a confecţiona un număr de 545 tăbliţe cu numerele caselor şi 80 de tăbliţe cu numele străzilor.

În acest timp, Ilie Vitali, probabil rus , făcea Primăriei o ofertă cu 10% mai redusă decât primul meşter, dovedind faptul că exista o concurenţă între meşterii ce aveau aceiaşi specializare.
 
Un alt producător era Ralli Frangopol, grec la origine, care producea 45.000 de kilograme de caşcaval grecesc cu marca „R.F.”, la Nazarcea, destinat exportului, dar şi târgului Panairului.

Meşterul Albert Kimbaum se ocupase de învelişul castelului de apă, iar meşterul Florian Secichar reparase acoperişul şcolii de fete. Ocupaţia de tâmplar, era practicată de românii şi tătarii, deopotrivă.
 
Putem menţiona negustori şi proprietari  care se ocupau cu diverse activităţi productive şi comerciale: Dumitru Bora - cârciumar, Oprea Bora, Hagi Regep, Ismetula Arslan, Dumitru Şteflea, Neculae Şteflea, Ion Manolescu – mari proprietari funciari şi economi de vite, Ralli Frangopol şi Ştefan Petroff – proprietari de căşerii.


În anul 1908, Traian Petricu înfiinţa o fabrică de ape gazoase, având o producţie zilnică de 800 de sifoane şi 500 sticle de limonadă, ce va funcţiona în toată perioada interbelică.   Activitate comercială desfăşurau urmaşii unor primari ai oraşului, printre care Angela de Hillerin, care avea în administrare o „Fabrică de apă gazoasă”, iar Sebastian Petricu, avea acelaşi obiect de activitate fiind proprietar al Fabricii de ape gazoase „Alba Iulia”. Ambii producători solicitau Primăriei autorizaţii pentru liberă circulaţie a camioanelor şi căruţelor, cu care să transporte marfa.

În anul 1924, se deschidea „Moara Stănilă”, dotată şi cu o presă de ulei, ce avea o producţie de 120 de vagoane anual. Aceasta a funcţionat şi în perioada comunistă. O nouă fabrică de ape gazoase, a fost construită în 1939, în proprietatea familiei Manciu, ce avea o producţie de 700 de sifoane şi 500 de sticle de limonadă zilnic.

În pragul celui de-al doilea război mondial funcţiona Fabrica „Daris”, ce producea bomboane şi halva. Activitatea va înceta, datorită războiului, iar proprietarul său va emigra în Grecia.



N. Rusenescu, realiza un anuar al activităţilor economice din judeţ, inclusiv din Medgidia, din care ne putem face o idee asupra activităţii comerciale a oraşului. Sunt amintiţi: Ferula Memet Ula - proprietar de cafenea, Gheorghe Voiculescu – materiale de construcţii, Suliman Emurla – băcan, Caloiani Papadopol – brutărie, Teodor Georgescu – cârciumar, Suliman Zaca – măcelar, Hosep Bagdesciu – magazin de dulciuri şi mezeluri, Leonida Sebi – proprietar hotel „Central”, Ion T. Munteanu – cârciumă, I. Golea – comerciant de vinuri, reprezentat de Aurel Golştein, Pompiliu Hânsă – galenterie, Anghel Popescu – depozit de cherestea, Petre Ciurea – manufactură, Ion Ghibu – comerciant de băuturi, Florică Brânză – proprietar hotel „Dacia”, Ion Ţugui – agricultor, industriaş, Kemil Halem – cofetărie, Constantin Ţaţa – coloniale, Mihalachi Dragona – berărie, Ismail Gemadin – cafenea şi ceainărie, Constantin Tangaridis – băuturi spirtoase, Ismail Murbi – fructărie, Iordan Săvulescu – comerciant, Vanghele Nasi – comerciant vinuri, Armenac Boccelian – galanterie, Alexandru şi Gheorghe Tangaride – comercianţi băuturi, Oprică Voicu – producător maşini agricole, Gheorghe Gh. Golea - mare proprietar de terenuri şi vite, Manole Lemniodis – cârciumar, Garabet Dechircorian – cârciumar în zona gării, Nicula Papuc – cârciumar în zona gării, Ştefan Vlad – zarzavaturi, Aretin Luzghian – brutărie, Vasile Nicolaide –comerciant, D. Şteflea – proprietar hotel „Şteflea” în apropierea gării, Caloiani Papadopol – brutărie ş.a.




În anul 1926 se hotăra încredinţarea lucrărilor de reparaţie a acoperişului Palatului Comunal,  către tinichigiul Ion Linguriţă, ce totalizau suma de 15 mii de lei. Tot acum urmau să se procure lemnele necesare încălzirii şcolilor, de la Ion Dumitrescu, proprietar de depozite.

Se poate observa activitatea comercială intensă, existenţa unor hoteluri în oraş, un număr însemnat de magazine şi structură etnică diversă (tătari, turci, armeni, greci, români, macedoromâni, evrei etc).
 
 
Bibliografie selectivă:
 
Farul Constanţei, nr. 20, din 15 iunie 1885.
***Bugetul de venituri şi cheltuieli ale Comunei urbane Medgidia (1897-1944), aflat la B.J. „I.N.Roman”, rola I.
 S.J.A.N.C., Fond Primăria Medgidia, Dosar  1/1915
Idem, Dosar 12/1926
Idem,  Dosar 29/1949
N. Rusenescu, Anuarul presei române şi al lumii politice, Constanţa, 1926
Colecția muzeală George Neacșu

Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
 
Citește și:

#citeșteDobrogea Situația Dobrogei în anul 1917, în timpul ocupației germano-bulgaro-turce (II) (GALERIE FOTO)