centrulnatura.ro Codița șoricelului – un remediu naturist mai puțin cunoscut

• Codiţa şoricelului este o floare sălbatică obişnuită întâlnită pe câmpurile deschise şi locurile părăsite din emisfera nordică.
• Ea are o lungă istorie de întrebuinţare în tradiţiile vindecării cu plante ale Europei, Asiei şi Americii de Nord.

Există o oarecare controversă în privinţa originii botanice a Codiţei Şoricelului. O sugestie este că specia Lumii Vechi, Achillea millefolium a călătorit spre Lumea Nouă, unde s-a întâlnit cu o specie nativă aproape identică, A.lanulosa.

Aceste două plante sunt esenţial identice şi pot fi diferenţiate numai prin examinarea cromozomilor. Prima este un mutant având un set dublu de cromozomi. Totuşi, mutaţii haploide pot avea loc şi între plante native. Fitoterapeuţii consideră că nu există diferenţe esenţiale între aceste două plante şi ele au fost mult timp adunate fără deosebire.

Primăvara, frunzele moi, dantelate, fin conturate se ridică de la pământ precum penele. Ele se curbează într-un fel ca şi cum ar sugera coada unei veveriţe. Numele indienilor Anishinabe sau Ojibwe pentru plantă este „Coada Veveriţei”.

Pe măsură ce se ridică tulpinile, frunzele se încreţesc. Florile din vârf sunt aplatizate precum tăblia unei mese. Planta face parte din familia Asteraceae (sau Compositae), astfel încât „floarea” este în fapt o adunătură de multe flori micuţe laolaltă (o inflorescenţă). Micile flori sunt de obicei albe precum oasele deşi ocazional poţi găsi un mănunchi care este roz , maroniu stins sau mov deschis.

Codiţa şoricelului este folosită extensiv în medicina populară. Ea se regăseşte în fiecare cultură tradiţională. De asemenea există multe întrebuinţări magice şi ceremoniale. În China din tulpini se fac beţişoare divinatorii. Varietăţi ornamentale sunt cultivate în grădini. Esenţial, totuşi, ea este o puternică plantă medicinală.

În practica tradiţională, Codiţa Şoricelului este considerată ca un remediu important pentru hemoragie şi febră. Este de asemenea folosită ca „bitter tonic” pentru a stimula digestia. Folosirea ca remediu pentru traumatisme şi răni este preistorică. Numele Achillea vine de la Ahile, marele războinic. Homer ne oferă o vie descriere a folosirii ei. Săgeata este tăiată, sângele închegat este spălat cu apă călduţă, apoi rădăcina de Codiţa Şoricelului este presărată pe rană.

Conform doctrinei semnăturilor, frunzele dantelate ale plantei se spune că seamănă cu dinţii unui fierăstrău. La pipăit frunzele se simt la fel de fine precum fulgii. Numele millefolium înseamnă „cu mii de frunze” , ca şi cum fiecare parte fin tăiată ar fi o frunză distinctă.


Unele părţi ale plantei sunt folosite în fitoterapie. Primăvara frunzele tinere sunt pline de sevă vindecătoare. A doua recoltă care apare toamna este de asemenea benefică. Pe măsură ce tulpina se înalţă, frunzele se usucă în vestigii fără importanţă, lipsite de strălucire. Tulpinile şi frunzele mature ar trebui evitate. Inflorescenţele florale culese de la plante care cresc pe sol pietros, de prundiş, dau un preparat iute, picant, mai activ ca altele.

Codiţa Şoricelului este puţin cunoscută în Homeopatie – care o numeşte „Millefolium”.

Ea a fost puţin testată în secolul al nouăsprezecelea, ceea ce a justificat întrebuinţările tradiţionale, dar o înţelegere a geniului şi folosirii ei nu s-a dezvoltat, aşa încât acum e rar folosită în practica homeopată.
 
Sursă text: www.centrulnatura.ro