Factorii de risc cardiovascular

 
Hipertensiunea arterială este cel mai important şi frecvent factor de risc şi, în acelaşi timp, boală la nivelul arterelor principale, mari şi mijlocii; afectează unul din trei români adulţi; doar jumătate dintre ei ştiu însă ce valori tensionale au şi tot jumătate dintre ei au valori tensionale cu adevărat controlate. Această afecţiune cronică conduce la creşterea riscului de apariţie a infarctului de miocard, a accidentului vascular cerebral şi/sau a insuficienţei cardiace, practic, complicaţii posibile în toate teritoriile arteriale. Descoperirea precoce a bolii înainte de complicaţii şi tratarea ei corectă, practic, toată viaţa nu vindecă boala hipertensivă, boala cronică, dar riscurile pot fi mult diminuate.
 
În prezent, tensiunea arterială optimă se înscrie sub valoarea de 140/80 mmHg la determinări repetate; la pacientul diabetic, valoarea optimă este mai mică, sub 130/80 mmHg.
 
Schimbarea stilului de viaţă (oprirea fumatului, restricţia moderată de sare, activitatea fizică şi scăderea în greutate) contribuie în mod favorabil la controlul TA, uneori permiţând reducerea medicaţiei; în acelaşi timp, controlul, urmărirea de către medicul de familie şi de către specialistul cardiolog sunt necesare.
 
Diabetul zaharat evoluează cu valori crescute ale concentraţiei glucozei din sânge şi conduce frecvent la complicaţii cardiovasculare redutabile; alterarea toleranţei la glucoză, dar şi valorile crescute ale glucozei reprezintă un predictor semnificativ al riscului pentru reale evenimente cardiovasculare; pe de altă parte, diabetul zaharat se asociază cu hipertensiune arterială, dislipidemie, obezitate, creşterea nivelului sanghin al acidului uric şi, în timp, şi cu boala cronică de rinichi, boli vasculare cerebrale etc. În acest context, sunt necesare un regim alimentar riguros şi un tratament medicamentos extrem de complex pentru toate aceste boli/complicaţii asociate, sub control de specialitate.
 
Dislipidemia modifică profilul lipidic, ce este format din: colesterolul total, LDL-colesterol (colesterolul rău), HDL-colesterol (colesterolul bun) şi trigliceridele; reprezintă un factor de risc important pentru bolile cardiovasculare şi/sau metabolice ce nu trebuie ignorat sau minimalizat. LDL-Colesterol-ul crescut, în funcţie de risc, rămâne prima ţintă terapeutică la bolnavii cu boală cardio-vasculară declarată. Tratamentul este complex, regimul alimentar fără grăsimi saturate (unt, smântână, frişcă, slănină, orice carne grasă etc.) se impune, alături de controlul greutăţii corporale, activitate fizică raţională şi susţinută etc.
 

Sindromul metabolic este un concept relativ nou, de fapt, un instrument de lucru, care asociază minimum trei dintre factorii principali de risc, enumeraţi mai jos: diabet zaharat, hipertensiune arterială, trigliceride serice crescute, HDL-colesterol scăzut, obezitate abdominală. Tratamentul este complex, adresat direct componentelor sale: stil de viaţă sănătos, dietă echilibrată şi tratament controlat periodic de către medic.
 
Consumul în cantităţi moderate de alcool (exemplu: un pahar mic de vin sau 25 ml de tărie sau 200 ml de bere pe zi, dar la patru-şase zile) se poate însoţi de reducerea riscului cardiovascular. NU trebuie uitat însă că alcoolul aduce un aport caloric clar, cu creşterea consecutivă a greutăţii corporale sau cu încetinirea scăderii în greutate.
 
Obezitatea este din ce în ce mai frecventă, chiar şi la copii şi tineri. Se asociază cu mulţi alţi factori de risc, dar mai ales cu hipertensiunea arterială şi cu diabetul zaharat. Obezitatea abdominală (circumferinţa abdominală peste 94-96 cm la bărbaţi şi peste 80-82 cm la femei) creşte de cinci-şapte ori riscul pentru infarctul miocardic şi/sau diabetul zaharat.
 
Sedentarismul devine duşmanul principal al omului modern şi care trebuie combătut la orice vârstă. În acelaşi timp, nici efortul fizic extenuant nu trebuie susţinut, mai ales atunci când condiţia fizică a pacientului respectiv este mică-moderată (limite individuale). Mersul pe jos este mai convenabil pentru organism decât sportul modern de întreţinere, tip fitness; 30 de minute de mers pe jos „vioi“ pe zi (ritm de patru-cinci km pe oră), cel puţin cinci zile/săptămână, este indicaţia optimă pentru întreţinerea sănătăţii.
 
Nu trebuie uitaţi duşmanii ce au apărut în viaţa omului modern ca urmare a deficienţelor ei: stresul, fumatul, drogurile. Educaţia copiilor, dar şi a adulţilor, se impune pentru a minimaliza catastrofa umană ce poate decurge din complicaţiile acestora. Chiar fumatul pasiv sau ţigările cu conţinut redus de nicotină („light“ = uşoare) nu micşorează semnificativ acest risc, deoarece este dăunător monoxidul de carbon din fumul de ţigară.

 
Intervenţia Societăţii Române de Cardiologie şi Pneumologie a condus la interzicerea fumatului în spaţiile publice, fapt care s-a realizat cu succes.
 
Ereditatea este importantă pentru că îşi poate pune pecetea ca generaţiile viitoare să evolueze cu aceleaşi boli cardiovasculare, endocrine, metabolice etc.; dacă părinţii şi/sau fraţii au fost hipertensivi, diabetici, au avut un infarct miocardic sau au decedat subit la vârstă tânără (sub 55 de ani), există „şansa“ aceleiaşi boli, chiar la o vârstă mai mică. În consecinţă, află de ce boli au suferit membrii familiei tale ca să îţi cunoşti riscurile şi să poţi să previi apariţia acestor boli.
 
Înaintarea în vârstă este un fapt fiziologic bine-cunoscut; în acelaşi timp, riscul cardiovascular creşte odată cu înaintarea în vârstă; un bărbat de peste 45 de ani sau o femeie de peste 55 de ani sau la menopauză (dispare efectul protectiv al estrogenilor - hormonii feminini) au un risc cardiovascular mai crescut; dacă se adaugă şi alţi factori de risc (sedentarismul, fumatul, obezitatea), riscul creşte semnificativ.
 
Trecând în revistă factorii de risc pentru bolile cardiovasculare, reţinem importanţa lor în generarea bolilor şi a complicaţiilor cardiovasculare, dar şi necesitatea de a-i modifica activ, fiecare dintre noi, sub control medical.