Sănătate Medicul alergolog ne învaţă. Ce efecte nocive poate avea soarele asupra pielii

Soarele este esenţial pentru starea de bine a organismului uman. Expunerea corectă la soare are un impact benefic, însă excesul poate fi dăunător pe termen scurt. Efectele nocive ale soarelui asupra pielii sunt cauzate în principal de razele UV: razele UVB stimulează în special bronzarea, dar sunt şi principala cauză a arsurilor solare. Razele UVA sunt şi mai periculoase, pentru că nu provoacă durere, dar pătrund mai adânc în piele. Ele accelerează procesul de îmbătrânire a pielii şi pot cauza intoleranţă solară, cunoscută ca alergie solare sau afecţiune pigmentară (melasmă, pete pigmentare). Radiaţiile UVA şi UVB pot dăuna celulelor noastre şi le pot deteriora ADN-ul. Dacă aceste daune invizibile se repetă, ele pot, în timp, să ducă la dezvoltarea unor cancere de piele.Pielea începe să îmbătrânească în mod fiziologic după vârsta de 30 – 35 de ani. Devine fragilă, subţire, mai puţin elastică, se reduce numărul de vase de sânge care o hrănesc şi, de asemenea, scade numărul de foliculi piloţi. Totodată, scade secreţia de sebum şi transpiraţia. Ca urmare a scăderii numărului de fibre elastice vor apărea riduri fine, care se netezesc atunci când întindem pielea.

Îmbătrânirea prematură a pielii apare ca urmare a expunerii repetate şi neprotejate la radiaţiile ultraviolete şi este evidentă de la vârsta de 15 – 20 de ani prin leziuni actinice (pete mai închise la culoare decât restul tegumentului).

Bronzul protejează de efectul dăunător produs de radiaţiile ultraviolete, dar pentru obţinerea acestuia tegumentul are de suferit. În general, cu cât bronzul este mai profund, cu atât pielea este mai afectată. Bronzarea apare după expunere moderată şi intensă la soare şi se produce în două etape. În primul stadiu apare un pigment imediat, produs mai ales de UVA, care dispare destul de rapid după expunere. Bronzul care persistă necesită sinteză de melanină şi devine vizibil în 72 de ore.

Bronzarea cu ajutorul solarului accelerează îmbătrânirea tegumentului şi creşte riscul de apariţie a cancerului. Acest efect apare indiferent de aparatul utilizat.

Arsura solară apare ca urmare  expunerii în exces, fără protecţie. În prima etapă apare eritemul (înroşirea) care poate fi imediat după expunere şi care dispare rapid urmat de cel persistent/întârziat (persistă câteva zile). Ca urmare a creşterii permeabilităţii vasculare apar edeme (umflături) şi uneori vezicule. Descuamarea tegumentului se produce în aproximativ şapte zile. Tratamentul medicamentos al arsurii solare este puţin eficient,  mai benefică fiind aplicarea de comprese reci şi eventual folosirea unor preparate locale care să conţină substanţe anestezice.

Alte efecte nedorite care apar ca urmare a expunerii la soare sunt reacţiile de fotosensibilizare – sensibilitate anormală faţă de radiaţiile ultraviolete.

Erupţia polimoră la lumină este cea mai frecventă reacţie de fotosensibilizare, apare predominat la femei. Leziunile apar la câteva ore până la câteva zile după expunere şi pot fi iniţial reduse ca număr şi severitate iniţial, dar în timp se pot agrava.

Sunt situaţii în care boli dermatologice preexistente sunt agravate de expunerea la ultraviolete – lupusul eritematos, diferite tipuri de eczemă.


Urticaria solară este un alt tip de reacţie care poate să apară, dar frecvența este mult mai redusă. Este, de asemenea, produsă atât de UVA cât şi de UVB. Local apare o iritaţie şi eritem care se asociază cu prurit şi duce, ulterior, la apariţia papulelor de urticarie. Uneori poate să apară în cadrul unei reacţii fotoalergice (alergie la o substanţă chimică/medicament care apare când administrarea/aplicarea substanţei este asociată de expunere la soare). În acest caz, evitarea alergenului rezolvă apariţia erupţiei.

Un alt efect nociv al expunerii la soare este apariţia cancerului cutanat. Frecvent sunt cunoscute trei tipuri de cancer cutanat care au ca principală cauză expunerea la ultraviolete: carcinomul cu celule bazale, carcinomul cu celule scuamoase şi melanomul malign. În cazul carcinomului cu celule bazale şi a celui cu celule scuamoase este se pare o legătură directă între cantitatea de radiaţii şi apariţia lor, în timp ce în cazul melanomului malign pare că expunerea intermitentă la radiaţii UV este factor de risc (expunerea doar în vacanţe).

Cea mai potrivită protecţie

Există un nivel natural de protecţie faţă de radiaţiile UV asigurat de stratul cornos al tegumentului şi de pigmentul pielii – melanina.

O metoda eficientă de fotoprotecţie este folosirea hainelor, cu menţiunea că hainele strânse pe corp şi ude sunt mai puţin protective. Culorile mai închise oferă o protecţie mai mare decât cele deschise la culoare.

O importanţă specială trebuie acordată copiilor care au nevoie de fotoprotecţie permanent deoarece petrec mult timp în exterior pentru diverse activităţi. Se recomandă utilizarea zilnică a unei fotoprotecţii cu SPF minim 15. La plajă, este ideal să se folosească creme speciale pentru copii cu filtru SPF mare şi costume de baie care să acopere trunchiul.


Recomandarea este de a folosi ca rutină zilnică o cremă cu SPF 15-30, cremă ce se va aplica cu 15 – 30 de minute înainte de a ieşi din casă, uniform şi în strat suficient. În cazul în care mergem la plajă crema de fotoprotecţie trebuie reaplicată la fiecare două ore şi de câte ori ieşim din apă.

Expunerea la soare este benefică pentru sinteza de vitamina D. Folosirea extensivă a cremelor de fotoprotecţie cu filtru ridicat ar putea duce la o scădere a sintezei de vitamina D. Pentru a evita deficitul de vitamina D se consideră suficientă o expunere zilnică de aproximativ 20 minute, fără factor de protecţie.

Astfel, este recomandă expunerea controlată la soare, până la ora 10.00 în cursul dimineţii şi după-amiaza, de preferat după ora 16.00. Utilizarea cremelor de fotoprotecţia, chiar cu SPF foarte mare nu ne vor proteja suficient de radiaţiile UV puternice din intervalul 10.00 – 14.00. Se recomandă creme de fotoprotecţie şi pentru rutina zilnică, pe tot parcursul anului, dar mai ales odată cu începerea sezonului cald (de primăvară până toamna târziu) cu un SPF minim de 15.

Dr. Raluca MICU
Medic Specialist Alergologie şi Imunologie Clinică

Sursa Voceaconstantei.ro