Postul terapeutic Prof. dr. Olaf Anderson - „Pauzele alimentare din proprie voinţă acţionează ca un medicament"
Postul terapeutic: Prof. dr. Olaf Anderson - „Pauzele alimentare din proprie voinţă acţionează ca un medicament"
17 May, 2022 00:00
ZIUA de Constanta
2290
Marime text
Pauzele alimentare stimulează metabolismul, activează forţele de autovindecare ale organismului şi, în plus, contribuie la redobândirea unei siluete zvelte.
Aproape săptămânal sunt date publicităţii noi concluzii ale cercetării ştiinţifice, care atestă faptul că renunţarea temporară la hrană ajută contra hipertensiunii, a inflamaţiilor cronice şi chiar a demenţei senile.
„Pauzele alimentare făcute din proprie voinţă acţionează efectiv ca un medicament", spune prof. dr. Olaf Anderson, un medic german care studiază de mulţi ani puterea vindecătoare a hranei. În interviul ce urmează, el explică de ce acordă o asemenea importanţă temei postului.
- Aţi devenit un "guru" al vindecării prin post. De ce sunteţi un fan atât de entuziast al renunţării la mâncare?
- Atunci când îşi reduc porţiile din farfurie sau postesc, cei mai mulţi dintre oameni au în vedere posibilitatea de a slăbi. Însă în prezent devine tot mai evident faptul că renunţarea voluntară la hrană poate vindeca organismul. Aceasta îi preocupă intens pe cercetători, şi mai ales pe gerontologi - deoarece ei pornesc de la ideea că alimentaţia nesănătoasă se află la originea a 50-70% dintre bolile civilizaţiei contemporane, ceea ce ne permite să presupunem că postul ar putea constitui un remediu. Găsim referiri la post şi în scrierile lui Hipocrat, în medicina tradiţională chineză şi în ayurveda. În toate religiile lumii există zile şi perioade când se posteşte. Pentru întărirea sănătăţii, însă şi din raţiuni spirituale. Creierul funcţionează altfel în timpul unei perioade de post. Astăzi, neurologii ne pot spune cu exactitate ce se petrece atunci.
- Cum anume funcţionează creierul nostru în aceste condiţii?
- Se modifică balanţa neurotransmiţătorilor. După trei sau patru zile, sunt secretaţi hormoni care favorizează sentimentele de satisfacţie şi fericire, ca şi concentrarea. De asemenea, se formează noi neuroni. Pacienţii mei îmi relatează că se simt mai prezenţi şi mai sensibili, percep mai clar şi mai intens muzica, mirosurile şi culorile.
- Ce tipuri de post există?
- Să începem cu cel mai popular: postul alternativ, numit şi intermitent. Se poate renunţa la hrană pentru 16 ore din 24 - aceasta este formula 16:8. Sau se poate reduce aportul caloric la numai 600 calorii timp de două zile pe săptămână. Metoda recomandă ca în prima zi să se consume doar 25% din cantitatea obişnuită de hrană, pentru ca în ziua a doua să se mănânce oricât se doreşte. Şi se continuă astfel, alternând mereu. S-a demonstrat că postul alternativ scade glicemia şi valorile grăsimilor din sânge şi totodată îmbunătăţeşte calitatea somnului. Iar supraponderalii pierd în greutate.
- Totuşi, dvs. consideraţi că principala formă de abţinere de la hrană este postul terapeutic.
- Ar fi greu de găsit un alt demers medical care să acţioneze atât de puternic în organism. Efectele postului terapeutic le depăşesc cu mult pe cele ale postului alternativ.
Mai ales datorită acţiunii sale dezinflamatoare şi modului cum influenţează metabolismul, el a fost introdus în numeroase clinici de specialitate, pentru tratarea artrozei, reumatismului, a durerilor, hipertensiunii sau diabetului, ca şi a sindromului de colon iritabil şi a intoleranţelor alimentare. Există studii care îi atestă eficienţa şi în cazurile de scleroză multiplă, demenţă senilă, chiar şi cancer.
Putem face multe lucruri în interesul stării noastre de bine, de pildă să mergem la o sală de fitness ori să practicăm yoga, însă în timpul postului, organismul primeşte un impuls extrem de puternic, se declanşează automat un fel de program de supravieţuire - cu rezultate benefice.
- Cât timp ar trebui să postim?
- Postul terapeutic durează o săptămână sau două. Din experienţa mea, pot să vă spun că oamenii simt momentul când le este de ajuns. În a cincea sau a şasea zi mai doresc să continue, tocmai fiindcă le merge foarte bine. După zece sau paisprezece zile, se simt deodată slăbiţi. Atunci corpul semnalizează că şi-a atins limita. Persoanele mai grăsuţe pot însă posti şi trei până la patru săptămâni. Dar aceasta ar trebui să se petreacă într-o clinică, sub controlul unui medic.
- Oricine poate posti?
- N-ar trebui să ţină post cei ce au probleme cu bila sau calculi biliari, deoarece se poate declanşa o colică biliară. Nici oamenii care suferă sau au suferit de o tulburare digestivă - în special de o caşexie. Le recomand mare atenţie şi bolnavilor de gută. În general, îi sfătuiesc pe toţi cei ce iau medicamente să postească sub supraveghere medicală, întrucât tratamentul medicamentos va trebui puţin modificat. Din acest motiv, este bine ca, înainte de a începe un post pe cont propriu, să se apeleze la un medic, care va investiga şi va atesta starea de sănătate a respectivei persoane.
- Putem posti şi fiind activi profesional?
- Depinde, fireşte, de profesie - dar şi de individualitatea fiecăruia. Pe cei ce doresc să încerce i-aş îndemna să înceapă într-o vineri, pentru a fi liberi măcar sâmbătă şi duminică, aşadar în zilele critice. Luni şi marţi se vor descurca. Iar dacă se simt bine, pot posti mai departe alte câteva zile.
- Ce este important să facem, când terminăm postul?
- Să ne tratăm propriul corp cu atenţie şi să-l menajăm. Stomacul şi-a micşorat volumul, s-au produs schimbări în structura florei intestinale. Dacă ne vom repezi imediat să devorăm un şniţel, n-are cum să ne fie bine. Şi ar fi mare păcat, deoarece efectele strădaniei noastre s-ar pierde rapid. Ieşirea din post se face cu bucăţele de măr, mestecate foarte bine. Urmează trei zile cu supe de legume şi puţin orez. Meniul este în întregime vegetarian şi uşor de digerat. Foarte important mi se pare să nu recădem îndată în vechile deprinderi. Recomand atenţie în alegerea alimentelor. Cineva care încheie un post ar trebui să profite de forţa de propulsie câştigată în acea perioadă, tinzând ca, de acum înainte, să mănânce măcar puţin mai sănătos. Nu vreau să joc rolul unui apostol al sănătăţii sau al moralei, dar vă încredinţez că o alimentaţie mai bună generează şi bucurie. Numeroşi pacienţi îmi mărturisesc că au acum o percepţie mai intensă a alimentelor pe care le consumă şi că gustul lor li se pare mai bun decât înainte.
- Ce înseamnă, de fapt, o alimentaţie sănătoasă?
- Cât mai multe legume şi fructe, cât mai puţină carne. Un consum minim de produse alimentare finite, căci în procesul prelucrării industriale li s-au adăugat cantităţi însemnate de conservanţi, îndulcitori artificiali şi ulei de palmier. Aşa ceva nu-i foloseşte nimănui. Şi a treia regulă: când e vorba de carbohidraţi, să nu uităm niciodată de cerealele integrale. Iar dacă vrem să fim amabili cu bacteriile din intestinul nostru, le putem oferi câteva alimente care le plac în mod deosebit. Printre acestea se numără rădăcinoasele şi legumele amărui, deci andivele, cicoarea roşie, păstârnacul, rădăcina de pătrunjel, apoi cele fermentate, ca de exemplu varza murată.
Cum acţionează postul în organism
Creierul - Începând din ziua a patra, sunt secretaţi hormoni ce induc sentimentul de fericire. Ne simţim mai ageri şi mai creativi. Totodată, postul previne demenţa senilă, deoarece reduce inflamaţiile şi favorizează formarea de noi neuroni.
Ficatul - În timpul postului, "uzina organismului" o duce bine. Primeşte mai puţine substanţe pentru prelucrare, iar ficatul gras se poate odihni.
Articulaţiile - Sunt atenuate inflamaţiile, se ameliorează bolile reumatice.
Sistemul cardiovascular - Se activează irigaţia sangvină şi procesele metabolice la nivelul ţesutului adipos, scad valorile colesterolului, tensiunii arteriale şi pulsului.
Pancreasul - Se reduce producţia de insulină.
Stomacul/intestinul - Studiile confirmă o creştere a diversităţii bacteriilor din flora intestinală. Ele preiau o parte din sarcinile sistemului imunitar.
Sursa – astrocafe.ro
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii