Sute de mii de români, diagnosticați cu hepatită Spitalul Județean Constanța s-a alăturat campaniei Alianței Mondiale pentru Hepatită

Pe 28 iulie a fost marcată Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei. Hepatita virală este una dintre cele mai mari amenințări de sănătate publică la ora actuală. 300 de milioane de persoane trăiesc, fără să știe, cu hepatita virală. Hepatitele B și C cauzează 1,3 milioane de decese pe an - mai mult decât HIV/SIDA, tuberculoză și malarie la un loc.
Eliminarea hepatitei virale nu poate fi obținută fără identificarea persoanelor nediagnosticate și tratarea acestora. Tocmai de aceea, inițiativa lansată de Alianța Mondială pentru Hepatită anul acesta se numește Campania de căutare pentru a găsi „milioanele lipsă”. Spitalul Județean Constanța s-a alăturat campaniei prin informarea pacienților care ajung la unitatea spitalicească. 

Există cinci virusuri hepatice diferite: A, B, C, D și E 

Hepatita A se transmite prin ingestie de alimente sau apă contaminate sau prin contact direct cu persoana infectată. Se poate manifesta epidemic, pe fondul deficiențelor de igienă personală și al sanitației precare. Prevenirea este posibilă prin vaccinare, iar riscul de expunere poate fi redus prin igienă și salubritate și evitarea consumului de apă de la surse nesigure. Pentru hepatita A nu există tratament, organismul fiind capabil adesea să îndepărteze infecția în câteva săptămâni. La nivel european, între 2017 și 2018, 26 de țări au raportat 21.230 cazuri de hepatită A.
 
Hepatita B se transmite prin contact cu sângele sau alte fluide ale corpului unei persoane infectate, în timpul nașterii (de la mamă la copil), prin schimbul de obiecte de igienă de personală (periuțe de dinți, lame de ras etc.), schimbul de ace sau seringi (în cazul consumului de droguri). Conform OMS, există aproximativ 2 miliarde de persoane infectate cu HVB, dintre care anual, 780 000 persoane mor. Vaccinarea este eficientă în prevenirea infecției cu Hepatita virală B. În UE, cel mai frecvent raportate au fost cazurile cu transmitere de la mamă la copil (65,3%).
 
Hepatita C se transmite prin contact sanguin. Cele mai frecvente tipuri de infectare includ practici nesigure de injectare, sterilizarea nesigură a echipamentelor medicale. Potrivit OMS, la nivel mondial sunt aproximativ 130-150 de milioane de persoane infectate. Decesele cauzate de hepatita C au ajuns la 500.000, în interval de 12 luni. În prezent, nu există niciun vaccin pentru Hepatita C.
Prevenția constă în reducerea expunerii la factorii care pot duce la infectare. HVC se poate vindeca prin tratament. Interpretarea datelor de hepatită C rămâne problematică, cu diferențe în sistemele de supraveghere și dificultăți în stabilirea cazurilor raportate ca acute sau cronice.
 
Hepatita D se transmite prin contact cu sângele infectat. Virusul hepatitei D este un virus defectiv care necesită prezența hepatitei B, prin urmare poate fi găsit numai la persoanele infectate cu HVB. Hepatita D poate fi prevenită prin vaccinare împotriva hepatitei B, prin evitarea schimbului de ace și alte elemente.
 
Ca și hepatita A, hepatita E se transmite prin consumul de alimente contaminate sau apă potabilă contaminată. Transmisă preponderant pe cale digestivă, hepatita E are răspândire universală. Această hepatită este autoeliminată de obicei, dar poate determina forme fulminante, soldate cu deces, în special la gravide. În prezent, există un vaccin pentru prevenirea hepatitei E, dar nu este disponibil la scară largă.
 
Potrivit DSP Constanța, la nivel național, aproximativ 600 de mii de români trăiesc cu hepatită cronică C, iar aproximativ 800 de mii au hepatită cronică B. În cazul hepatitei A, a fost înregistrată o creștere semnificativă în 2016, incidența maximă fiind la Vaslui (70,48%).
 
În cadrul Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020, obiectivul strategic se referă la reducerea incidenței bolilor transmisibile prioritare: hepatite B și C și asigurarea accesului pacienților la tratamente antivirale. Infecția cu virusurile hepatice B şi C constituie o prioritate de sănătate publică în România pe seama profilului epidemiologic nefavorabil al infecției virale în populație (dată fiind prevalența mare a unor tulpini extrem de virulente, după cum arată studiile disponibile), a incidenței formelor clinice de boală, dar şi a potențialului evolutiv important către patologii hepatice cu grad înalt de severitate şi letalitate.