Voceaconstantei.ro Testul Babeş Papanicolau

Frotiul citologic Babeș-Papanicolau este un test ­ginecologic de rutină, care depistează în proporţie de 95% modificările ­precanceroase și canceroase ale celulelor colului uterin și vaginului (uneori și ale uterului). Aceste modificări sunt de cele mai multe ori produse, după cum au arătat studiile din ultimii 20 de ani ale prof. dr. Harald Zur Hausen, de infecţia cu tulpinile ­cancerigene de virusul papiloma uman (denumit HPV), iar pentru acest lucru, virusologul german a primit în 2008 Premiul Nobel pentru medicină. Testul a fost descris de A. Babeș și C. Daniel în 1927 și de G. Papanicolau în 1928. De la introducerea sa în practica medicală în 1943 ca investigaţie de rutină (screening) testul ­Babeș-Papanicolau a ­contribuit la ­reducerea cu peste 70 % a mortalităţii prin cancer de col uterin. Acest simplu, dar important test a reușit să salveze multe vieţi datorită importanţei sale. Efectuarea testului este simplă, chiar în timpul unui consult ­ginecologic iar manevra de recoltare a  celulelor se face cu­ ­instrumentar steril şi este rapidă, neinvazivă şi nedureroasă.

Uneori se poate produce un disconfort redus şi o sângerare redusă. Testul Babeş-Papanicolau constă : recoltarea cu o periuţă foarte moale şi sterilă a unui eşantion de celule de la nivelul colului uterin, apoi etalarea şi fixarea produsului pe o lamă de sticlă; urmează ­colorarea celulelor prin metoda Papanicolau; examinarea la ­microscop a celulelor de pe lamă de către un medic ­anatomo-patolog specializat. Testul se efectuează în condiţii optime în absenţa sângerării ­menstruale, în zilele 10-15 ale ciclului menstrual, adică la 1-2 săptamâni de la terminarea menstruaţiei. Cu 48 de ore înainte de ­consult şi recoltare se evită spălăturile vaginale, medicaţia intravaginală (ovule, creme), spermicidele, ­tampoanele vaginale, contactul sexual. Rezultatul este disponibil în aproximativ 7 zile. Conduita ulterioară se stabileşte prin colaborarea dintre medicul anatomo-patolog şi medicul ginecolog/oncolog. Este foarte important de ştiut că testul detectează modificările celulelor colului uterin înainte ca acestea sa fie canceroase, deci în stadiul în care pot fi tratate şi vindecate cu succes. Spre deosebire de leziunile precanceroase, ale căror celule nu migrează în alte ­organe, tumoarea canceroasă are drept caracteristici înmulţirea anarhică a celulelor şi împraştierea lor în restul organismului, astfel este mult mai greu de tratat, iar vindecarea apare în puţine cazuri. Testul Babeş-Papanicolau se recomandă anual tuturor ­femeilor active sexual cu vȃrsta mai mare de 18 ani.

Cancerul de col uterin este frecvent în România . Anual se înregistrează 3000-3500 de cazuri şi 2100-2200 decese fiind primul tip de cancer pentru care s-a demonstrat legătura cu o infecţie virală (Human Papiloma Virus , prescurtat HPV). Este singurul tip de cancer care poate fi prevenit prin control (ginecologic) regulat (anual) şi vaccinare. Genotiparea HPV ajută la identificarea (printr-o recoltare a celulelor tot de la nivelul colului uterin, deci asemănatoare testului Babeş-Papanicolau)tipului (sau tipurilor) de HPV prezent(e), important(e) fiind cel(e) cu risc ­oncogen (de a declanşa cancerul) crescut . Infecţia cu HPV este foarte frecvent întalnită la populaţia activă sexual. Se pare că până la 50 de ani, 80-85 % dintre femei se infectează cu una sau mai multe dintre tulpinile de HPV. Din fericire, cele mai multe dintre femei se vindecă de infecţia virală prin puterea sistemului imunitar propriu. Prezervativul nu previne infecţia cu HPV, acest virus găsindu-se şi pe tegumentele neacoperite de ­prezervativ. Fumatul dublează riscul de cancer de col uterin iar acesta scade numai dacă se renunţă la fumat . Cea mai eficientă (dar costisitoare) metodă de prevenire a ­apariţiei cancerului de col uterin este vaccinarea anti-HPV şi screeningul prin test Babeş-Papanicolau anual. Cancerul de col uterin, deşi mai agresiv decât alte tipuri de ­cancer, poate fi mai ­eficient tratat şi uneori ­vindecat dacă este ­descoperit în stadiu incipient .

Dr. Bogdan CIORNEI, medic specialist

Sursa Voceaconstantei.ro