Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Indiferent de sezon, de regiunea unde ne aflăm, chiar dacă suntem acasă, în concediu sau în vacanță, frecvent ni se întâmplă să fim înțepați sau mușcați de insecte. De cele mai multe ori leziunile sunt ușoare, mai multe sau mai puține, cu ceva mâncărime și dispar de cele mai multe ori în câteva zile, de obicei neobservate. Semnul care ne avertizează că o insectă “ne-a vizitat” este, în general, pruritul uneori cu senzație de arsură sau usturime, mai rar cu durere.
Înțepăturile de insecte afectează mai frecvent copiii cu vârste între 2 și 10 ani și apar pe zonele expuse – cap, gât, extremități. Deoarece evoluția leziunii post-înțepătură depinde în mare măsură și de reactivitatea sistemului imun al individului, în general este afectat doar unul dintre membrii unei familii. Caracteristic pentru înțepăturile de insecte este că sunt leziuni grupate sau mai rar diseminate, cu dimensiuni între 2 și 8 mm, eritematoase, edematiate, pruriginoase și uneori cu escoriații sau leziuni de grataj. Dispar uzual în 5 – 10 zile, uneori cu leziuni reziduale hiperpigmentate care se remit în timp mai îndelungat.
Reacțiile post-înțepătură de insectă pot fi de tip alergic, imediat (urticarie, angioedem, disconfort respirator sau digestiv, anafilaxie) sau întârziat (eczema) sau reacții secundare gratajului (infecție bacteriană a leziunii). Reacțiile sunt determinate de reactivitatea sistemului imun față de salivă, enzimele salivare sau substanțele vasoactive salivare sau față de veninul insectei.
Puricii sunt insecte ubicuitare, fără gazdă specifică, pot afecta atât animalele domestice cât și pe cele sălbatice. Frecvent omul este afectat de purici care parazitează câinii, pisicile sau rozătoarele. Puricele este parazit extern hematofag, brun-roșcat sau maroniu, corp oval turtit lateral, cu dimensiuni între 1,5 și 3 mm. Leziunile sunt de tip papule eritematoase, intens pruriginoase de obicei localizate la nivelul gambelor unde insecta are acces mai ușor. Înțepăturile sunt grupate și persistența lor depinde de reactivitatea individului, de la câteva ore la câteva zile. În general, leziunile tind să fie mai evidente și să persiste mai mult dacă au fost scărpinate. Exista reacții alergice care apar la persoane cu răspuns imun reactiv față de saliva puricelui și se manifestă prin papule mai persistente, pruriginoase, centrate de veziculă care va deveni leziune zemuindă în urma gratajului apoi acoperită de crustă. De asemenea, în cadrul reacției alergice, există posibilitatea reactivării înțepăturilor vechi (devin eritematoase și edemetiate, cu prurit). Nu sunt raportate cazuri de anafilaxie în urma înțepăturii de purice.
În afara de reacțiile de hipersensibilizare care sunt destul de rare, in cazul ciupiturilor de purice pacientul trebuie sa fie precaut deoarece în urma gratajului excesiv leziunea se poate suprainfecta bacterian. De asemenea puricii pot fi vectori de transmitere a unor boli infecțioase de la rozătoare (Rickettsia, Yersinia pestis) sau de la pisică (Bartonella).
Țânțarul este insecta din familia Culicidae, frecvent întâlnit pe teritoriul țării noastre. Femela țânțar este cea care înțeapă omul, este atrasă de căldură, lumină, transpirație, mirosul corpului. Leziunile sunt pruriginoase, eritemato-edematoase, apar la câteva ore distanță după producerea înțepăturii și persistă câteva zile. Uneori pot apărea leziuni mai severe cu veziculă, mai rar papule urticariene, febră și afectare articulară. În anumite zone ale lunii țânțarul este vector pentru boli infecțioase precum malaria, encefalita West Nile, febra dengue.
Căpușele (Ixodes scapualris) fac parte din clasa arahnidelor, înrudite cu păianjenii și sunt paraziți externi. Ele pot varia ca și dimensiuni, cu cât se hrănesc cu mai mult sânge, cu atât devin mai mari. Culoarea variază de la diferite nuanțe de maro până la negru. Odată ajunsă pe corp, căpușa tinde să migreze spre zona axilară, inghinală sau la nivelul părului unde se fixează cu ajutorul extremității cefalice și rămâne fixată până termină procesul de hrănire. Leziunile sunt ușor de identificat deoarece de cele mai multe ori vedem căpușa fixată și sunt localizate izolat, nu în grupuri. În urma înțepăturii de căpușă pacientul poate să aibă leziuni ușoare, reacții de hipersensibilitate sau poate fi afectat de boli infecțioase transmise de căpușă. Reacțiile locale de hipersensibilitate sunt frecvente, sunt leziuni papulo-nodulare, eritematoase, pruriginoase, veziculo-buloase. Bolile transmise de căpușă pot fi periculoase pentru om – babesioza, boala Lyme sau borelioza, encefalita virală, febra hemoragică.
Pentru a evita bolile transmise de căpușă este necesara atenție sporită la îndepărtarea acesteia, de preferat se face în spital cu ajutorul unui dispozitiv special care permite smulgerea căpușei cu tot cu cap, fără a se apăsa pe abdomenul acesteia. În anumite situații, medicul poate recomanda antibioterapie profilactică.
Este important de știut că daca după o mușcătură de căpușă, apare o zona eritematoasă ce se extinde, febră, stare generală modificată, adenopatii, redoare de ceafă, cefalee pacientul trebuie să se prezinte de urgență la medic pentru tratament specific.
Păianjenii sunt arahnide înrudiți cu scorpionii, căpușele și acarienii. Deși mulți păianjeni determină reacții toxice, de cele mai multe ori în urma mușcăturii de păianjen pacientul prezintă reacție locală. De asemenea, există reacții alergice declanșate de mușcătura de păianjen. În general mușcătura de păianjen este localizată la nivelul extremităților, în zone ușor accesibile.
Ploșnița de pat este insecta hematofagă parazită pentru om și pasăre. Are culoare brun-roșcat, corp oval, turtit dorso-ventral cu dimensiuni între 2 și 7 mm, miros urat caracteristic. Trăiește și se înmulțește în crăpăturile pereților sau ale mobilelor, în saltele și atacă omul în cursul nopții. Infestarea cu ploșnițe este frecventă în hoteluri, locuințe sociale, adăposturi. Înțepăturile au aspect de papulă eritemato-edematoasă, pruriginoasă, uneori cu un punct hemoragic în centru. Reacția locală este determinată de reacția sistemului imun față de proteinele salivare ale insectei și depinde de reactivitatea individului astfel ca uzual, deși pot dormi chiar în același pat, nu toți membrii unei familii vor fi afectați. Leziunea cutanată resimțită de pacient poate să apară după câteva zile de când s-a produs înțepătura, acest interval se scurtează cu cât pacientul este înțepat mai frecvent. Caracteristic este că leziunile sunt în grupuri liniare (de obicei câte trei) pe zonele expuse ale corpului: cap, gât, umeri, membre, încheieturi.
Hymenopterele reunesc albinele și viespile, insecte frecvent întâlnite pe teritoriul țării noastre cunoscute pentru reacțiile alergice față de veninul lor. Înțepătura este frecvent dureroasă. Hymenopterele pot ataca omul individual sau grupat și reacția declanșată este determinată atât de substanțele vasoactive din salivă cât și de veninul acestora. Reacțiile locale normale sunt dureroase, pruriginoase, cu edem și apar în câteva ore după înțepătura, cu remisiune în 24-48 de ore. Este important locul unde s-a produs înțepătura, dacă este apropiat de extremitatea cefalică poate produce disconfort respirator sau la deglutiție care pot fi amenințătoare de viață fără a se încadra însă într-o reacție alergică. În cazul în care omul este atacat de mai multe albine sau viespi apare reacție toxică ce poate duce inclusiv la deces.
Reacția alergică față de veninul de hymenoptera este de tip imediat, inclusiv soc anafilactic. În cazul în care după înțepătura de insectă pacientul prezintă stare generala modificată, erupție generalizata, angioedem, manifestări respiratorii sau digestive necesită evaluare medicală specifică pentru a stabili dacă este vorba despre o reacție de tip anafilactic situație în care pacientului i se va recomanda obligatoriu să dețină adrenalina pe care sa o poate administra intramuscular de urgență, la nevoie.
După cum am precizat, în general, înțepătura de insectă trece fără tratament și nu necesită terapie specifică. Este important de știut că pentru a evita suprainfecția leziunilor trebuie să evităm scărpinatul în exces și se recomandă spălarea frecventă cu apă călduță și săpun.
În situația în care leziunea apare la un pacient sensibilizat față de saliva insectei poate fi necesar tratament antihistaminic care va ajuta la diminuarea pruritului și uneori tratament local cu corticosteroid. Compresele cu apă rece sau rivanol pot ajuta. Dacă leziunile se suprainfectează se recomandă tratament antibiotic local sau chiar sistemic.
În cazul reacțiilor alergice de tip imediat (anafilaxie) pacientul va primi recomandare de tratament pe care să-l administreze de urgență până la sosirea serviciului de urgență. Toți pacienții cu istoric de anafilaxie față de veninul de insectă au indicație de a deține adrenalină și trebuie să știe să o autoadministreze, fapt care le poate salva viața.
Pentru a evita disconfortul produs de înțepăturile de insecte este important în primul rând să ne ferim de acestea prin utilizarea soluțiilor repelante. De asemenea, se recomandă deparazitarea animalelor de companie. În cursul verii se recomandă evitarea utilizării parfumurilor dulci și a hainelor colorate care pot atrage insectele. Se recomandă, de asemenea, atenție sporită la consumul alimentelor, băuturilor dulci și a fructelor în afara locuinței.
Dr. Raluca MICU, medic specialist Alergologie și Imunologie Clinică
Sursa: voceaconstantei.ro
