voceaconstantei.ro Ne afectează viaţa. Apneea în somn şi somnolenţa la volan

Pacienţii care prezintă această boală au un somn fragmentat de numeroase perioade în care se trezesc datorită acestor pauze în respiraţie şi ca urmare au un somn lipsit de odihnă. Netratată,  boala poate duce la oboseală cronică, respectiv somnolenţă la volan şi accident rutier sau chiar la moarte subită în somn prin infarct şi accident vascular cerebral.

Sindromul de apnee în somn este caracterizat prin întreruperi repetitive ale fluxului de aer nasobucal în timpul somnului, fiecare cu o durată de minim 10 secunde. Aceste evenimente sunt cuantificate prin indicele de apnei şi hipopnei/ora de somn (IAH). Un IAH peste cinci evenimente/h este patologic. Acest sindrom prezintă diferite grade de gravitate: uşoară, moderată sau severă, în funcţie de durată şi frecvenţa episoadelor de apnee. În mod normal, în timpul somnului ritmul respiraţiei şi ritmul inimii scad, iar presiunea sangvină şi temperatura corpului se modifică. Apneea de somn este, practic, o afecţiune a aparatului respirator .

Sindromul de apnee în somn este recunoscut prin simptome nocturne şi diurne cum ar fi sforăitul puternic ce datează de ani de zile care poate deranja partenerul sau familia, oprirea respiraţiei în somn constatate de partener sau anturaj, somn agitat, neodihnitor, micţiuni frecvente în cursul nopţii, transpiraţii nocturne, cefalee matinala. Există însă şi simptome diurne ale sindromului de apnee în somn cum ar fi somnolenţa diurnă excesivă, tulburările de memorie, atenţie şi concentrare, oboseala, anxietate sau depresie, chiar şi tulburări sexuale.

Accidente cauzate de apnee

Şoferii profesionişti şi persoanele care muncesc în ture de noapte sunt cei mai expuşi riscului de a provoca un accident rutier din cauza somnolenţei la volan. Potrivit unor studii recente, România se situează pe locul cinci, din 19 ţări, ca număr de accidente la volan cauzate de somnolenţă. Legislativ, nici în România, nici în Uniunea Europeană, patologia somnului nu se află pe lista afecţiunilor care periclitează siguranţa traficului, dar unele ţări precum Germania, Olanda, Spania, Marea Britanie şi Franţa au introdus reglementări care acordă o mare importanţă acestei patologii, mai ales pentru şoferii profesionişti. Una dintre reglementări face ca permisul de conducere să poată fi obţinut numai după testarea şoferului pentru sindromul de apnee obstructivă de somn (SASO).

Apneea obstructivă de somn creşte de şapte ori riscul de adormire la volan.

Somnolenţa determină 20% din accidentele rutiere şi se face responsabilă de catastrofe industriale. Majoritatea accidentelor rutiere cauzate de somnolenţă se produc între orele 2.00 şi 6.00 dimineaţa şi între 14.00 şi 16.00 după-amiaza. Aceste ore corespund perioadei în care creierul este mai puţin alert şi mai predispus la somn. Şofatul pe timp de noapte creşte riscul de accidente de cinci-şase ori.


Consecinţele sindromului

Consecinţele sunt extrem de grave, perioadele de întreruperi ale respiraţiei ducând la scăderea oxigenului în sânge pe parcursul nopţii, scădere care afectează în special creierul şi inima.

Prin somnolenţa diurnă excesivă sindromul de apnee în somn (SAS) netratat poate avea consecinţe vitale pentru pacient iar dacă pacientul este şofer pe mijloacele de transport în comun, controlor de trafic aerian sau alte meserii în care o decizie greşită poate face victime inocente, riscurile pot fi incalculabile. Administraţia federală pentru siguranţa transportului rutier (FMCSA) din SUA apreciază că aproximativ 28% din posesorii de licenţă de şofer profesionist pentru transport comercial suferă de apnee în somn, dintre care aproape 12% în forma gravă. Cercetări recente sugerează că riscul de accidente rutiere creşte de la de două ori până la de 13 ori pentru cei care suferă de sindromul de apnee obstructivă. Până la 16% din totalul accidentelor rutiere se corelează cu apneea în somn.  Alte studii arată că aproximativ 33% dintre cei care suferă de sindromul de apnee obstructivă în somn(SAOS) au avut un accident rutier în ultimii cinci ani. Procentul estimat de accidente rutiere date de adormirea la volan este de 20%. Un alt studiu elveţian arată că raportul dintre numărul mediu de accidente la un milion de kilometri pentru grupul cu SAOS este de 13 faţă de grupul de control la care este de 0,78.

Cum se diagnostichează


Apneea în somn este identificată prin înregistrarea nocturnă a somnului cu ajutorul unui aparat numit polisomnograf. Parametrii înregistraţi sunt fluxul de aer nasobucal, efortul toracic, efortul abdominal, saturaţia oxigenului în sângele arterial, sforăitul,înregistrarea arhitecturii somnului prin EEG, înregistrare EKG nocturnă pentru a surprinde eventualele tulburări de ritm cardiac, poziţia corpului. Medicul interpretează datele obţinute şi stabileşte dacă există un sindrom de apnee în somn şi tipul acestuia. Când suspiciunea clinică de sindrom de apnee în somn (SAS) este foarte mare diagnosticul poate fi stabilit cu ajutorul poligrafului ventilator portabil. Aparatul se montează seara, pacientul doarme cu acest aparat la domiciliu şi îl returnează a doua zi. Parametrii înregistraţi sunt fluxul de aer nasobucal, efortul toracic, saturaţia oxigenului în sângele arterial, sforăitul, poziţia corpului.

Dacă doriţi să ştiţi cât sunteţi de somnolent în cursul zilei, apreciaţi ce şansă aveţi, fără să fiţi obosit, să aţipiţi, să moţăiţi sau să adormiţi, în următoarele opt situaţii statice: citiţi aşezat, priviţi la TV, aşezat inactiv într-un loc public (cinema, teatru), pasager într-o maşină care rulează de o oră fără pauză, întins în pat după amiaza când circumstanţele o permit, aşezat pe scaun şi vorbind cu cineva, aşezat liniştit după o masă fără alcool, în maşina oprită în trafic pentru câteva momente.

În România există un număr considerabil de pacienţi care suferă de această afecţiune, dintre care doar un număr mic au fost diagnosticaţi. Explicaţia numărului mic de pacienţi diagnosticaţi ar fi accesul limitat la această investigaţie, mulţi pacienţi nerecunoscând boala.

Pacienţii care îşi regăsesc simptomele în simptomele descrise pentru sindromul de apnee în somn se pot adresa Spitalului Medstar 2000, str. Lahovari nr.41, Laborator Somnologie, Medic investigator dr. Doina Pîrîu, medic specialist pneumolog, competenţă managementul general al tulburărilor respiratorii din timpul somnului.

Sursa: voceaconstantei.ro