voceaconstantei.ro Rolul anatomo-patologului în screening-ul cancerului de col uterin

Indicatorii statistici pentru cancerul de col uterin propulsează România în vârful clasamentului Uniunii Europene, fapt susţinut de rapoartele organismelor internaţionale (OMS): incidenţa 32.1 la 100.000 femei şi rata mortalităţii 15.96 la 100.000 femei.

Frecvent, cancerul de col devine manifest în perioada activa de consolidare a poziţiei profesionale şi de împlinire pe plan personal (peste 50% din cazuri aparţin intervalului de vârstă 35-55 ani), iar terapiile complexe destinate stadiilor avansate pot asocia complicaţii (infertilitate, deprecierea calităţii vieţii), considerente ce pledează pentru necesitatea depistării precoce a acestei afecţiuni cu impact major pe plan fizic, psihic şi social.

Factori de risc pentru apariţia cancerului de col uterin:

• infecţia cu HPV (Human Papilloma Virus);
• debutul precoce al activităţii sexuale;
• parteneri sexuali multipli;
• prima sarcină la vârstă tânără;
• multiparitatea;
• antecedente personale de HSIL (leziune premaligna a colului uterin);
• condiţii socio-economice precare;
• fumatul;
• contraceptivele orale.

Metode de diagnostic precoce a cancerului de col uterin

Examinarea microscopică a frotiului recoltat din secreţia vaginală (citodiagnosticul cervico-vaginal – testul Babeş-Papanicolaou) reprezintă metoda de detectare a anomaliilor celulare de la nivelul colului uterin cu cea mai largă aplicabilitate, fapt confirmat de istoricul unei îndelungate utilizări.

Pentru a obţine un frotiu satisfăcător pentru evaluare, se recomandă ca acesta să fie recoltat la mijlocul ciclului menstrual. Restricţiile impuse în cele 48 ore ce preced efectuarea testului constau în evitarea contactului sexual, a instilaţiilor vaginale şi a medicaţiei sau tampoanelor intravaginale.

Prelevarea de celule se face de la nivelul vaginului, porţiunii externe şi interne a colului, prin utilizarea unor periuţe special concepute în acest scop. Produsul recoltat este prelucrat în scopul obţinerii frotiurilor convenţionale sau în mediu lichid. Indiferent de metoda utilizată, experienţa anatomo-patologului reprezintă elementul determinant în obţinerea unui rezultat citodiagnostic de acurateţe.

Raportarea rezultatelor citologice

Rezultatele examenului citologic cervico-vaginal erau raportate în trecut prin utilizarea sistemului de clasificare Papanicolaou, alcatuit din  cinci clase citodiagnostice gradate progresiv de la normal la leziunea malignă.

Acesta a fost înlocuit de sistemul Bethesda (cu varianta actualizata – Bethesda 2001), sistem standardizat de raportare a rezultatelor citologiei, ce prezinta avantaje de importanţă majoră: facilitarea comunicării patolog-ginecolog şi stabilirea de corelaţii cito-histopatologice.

Analiza frotiurilor cervico-vaginale şi interpretarea acestora conform sistemului Bethesda se finalizează cu stabilirea unui diagnostic citologic, ce permite ginecologului să recomande o anumită conduită fiecărei paciente, în funcţie de particularităţile fiecărui caz. În acest mod, se conturează anumite grupe de leziuni, ce vor fi abordate conform unor protocoale standard de diagnostic şi tratament, utilizate actualmente pe plan internaţional. Aplicarea acestor proceduri implică existenţa unei colaborări coerente între anatomo-patolog şi ginecolog, a căror relaţionare se bazează pe terminologia utilizată în rapoartele citodiagnostice.

• Pacientele cu diagnosticul „negativ pentru leziuni intraepiteliale şi maligne” vor efectua control de rutină după un an; pacientele la care s-au decelat microscopic infecţii vaginale vor urma indicaţiile terapeutice ale medicului ginecolog şi vor repeta examenul citodiagnostic după finalizarea tratamentului de specialitate.
• Pacientele cu „anomalii ale celulelor epiteliale”  vor necesita consult ginecologic, colposcopie, biopsie şi, eventual, detecţia HPV. Anatomo-patologul poate recomanda, în funcţie de modificările celulare identificate microscopic, tipul de biopsie adecvat fiecărei paciente (biopsie de col, chiuretaj fractionat). Fragmentele de ţesut recoltate prin această procedură vor fi prelucrate în vederea obţinerii de preparate histopatologice, ce vor fi examinate de către anatomo-patolog, care va stabili diagnosticul microscopic de certitudine şi va orienta conduita terapeutică ulterioară.

Din cele prezentate, se deduce importanţa rolului anatomo-patologului în realizarea examenului citodiagnostic Babeş-Papanicolaou, datorită capacităţii sale de a indica situaţiile cu anomalii celulare şi de a interpreta biopsiile efectuate la aceste cazuri, ceea ce asigură continuitatea diagnostică, în beneficiul pacientei.

Conf. univ. Dr. Mădălina BOŞOTEANU, medic primar Anatomie patologică, HISTOMEDICA – Laborator Citologie-Histopatologie

Sursa: voceaconstantei.ro