Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
13:05 22 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Au trecut 96 de ani de la moartea lui Urmuz, unul dintre cei mai originali reprezentanți ai literaturii române de avangardă 

ro

23 Nov, 2019 00:00 1450 Marime text
Astăzi se împlinesc 96 de ani de când Urmuz, unul dintre cei mai originali reprezentanți ai literaturii române de avangardă.
 
Urmuz, pseudonimul literar al lui Demetru Dem. Demetrescu-Buzău, (n. 17 martie 1883, Curtea de Argeș - d. 23 noiembrie 1923, București) a fost un scriitor român de avangardă, relatează wikipedia.org.
 
Numele de naștere al lui Urmuz a fost Dimitrie Dim. Ionescu-Buzeu (sau Buzău), schimbat în Dimitrie Dim. Dumitrescu-Buzeu când era încă copil și mai târziu stabilit ca Demetru Dem. Demetrescu-Buzău.
 
Anul 1922 a adus debutul lui Urmuz în presă. Fascinat de "Pagini bizare", poetul și jurnalistul Tudor Arghezi a publicat două din ele în ziarul Cuget Românesc. Arghezi a făcut eforturi să-i convingă pe serioșii săi colegi editori de la Cuget. Gazeta a publicat de asemenea un manifest a lui Arghezi, în care a subliniat scopul combaterii "literaturii sterile" și intenția sa de a cultiva "voința de putere" în cultura literară post-război. Urmuz a fost deci primul scriitor avangardist popularizat de Arghezi, într-o listă care, până în 1940, a inclus și o mare parte a tinerilor moderniști români.
 
La 23 noiembrie 1923, Urmuz s-a împușcat, un eveniment care rămâne învăluit în mister. A fost găsit "de sergentul din post într-un boschet din dosul bufetului", în apropierea Șoselei Kiseleff, în nordul Bucureștiului. Unele surse timpurii sugerează că ar fi suferit de o boală incurabilă, dar se știe că el era fascinat de arme și de potențialul lor distructiv.
 
În 1927, Arghezi și-a publicat regretul că nu i-a cultivat prietenia: "Nu l-am mai văzut și-mi este grea mâhnirea ireparabilă că n-am căutat să-l întâlnesc. Cred că optimismul meu ar fi înviat în haosul lui cerebral candorile și puritățile care începeau să moară".
 
Criticul George Călinescu a afirmat că există o rațiune filosofică "care rezona teribil cu secolul său": "el a vrut să moară într-un mod original, fără vreo cauză sau vreun scop precis"
 

Opera literară

 
  • Algazy & Grummer
  • Cotadi și Dragomir
  • Cronicari
  • După furtună
  • Emil Gayk
  • Fuchsiada
  • Ismaïl și Turnavitu
  • Pâlnia și Stamate
  • Plecarea în străinătate
  • Puțină metafizică și astronomie
 
 

 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii