Ştiaţi că...? Într-o zi de 7 martie, Alexander Graham Bell primea patentul pentru o invenţie revoluţionară

Într-o zi de 7 martie, în 1876, fizicianul american Alexander Graham Bell, când avea 29 de ani, primea patentul pentru invenţia sa revoluţionară, telefonul. Interesant este că, la doar câteva ore de la depunerea cererii de brevet înaintate de Bell, un alt inventator, Elisha Gray, a depus o cerere similară. Bell a apelat la Justiţie, iar Curtea Supremă a Statelor Unite i-a acordat dreptul de a dezvolta reţeaua telefonică, prin compania pe care o deţinea.

 

În timpul unor experimente, lui Bell i-a trecut prin minte ideea de a realiza un dispozitiv care ar putea transmite un discurs prin energie electrică. În 1875, a auzit prin fir sunetul unui ceas de perete. Acest lucru l-a încurajat şi, împreună cu asistentul său, electricianul Thomas A. Watson, şi-a continuat experimentul.

 

Totuşi, potrivit unor zvonuri, se presupune că inventatorul italian Antonio Meucci a fost cel care a construit primul telefon, încă din 1849.  

Alexander Graham Bell, al doilea dintre cei trei fii ai lui Alexander Melville Bell şi ai Elizei Grace Symonds Bell, s-a născut în Scoţia.

A învăţat un an la o şcoală privată, doi ani la Liceul Regal din Edinburgh (unde a absolvit la 14 ani) şi a luat parte la câteva cursuri la Universitatea din Edinburgh şi la University College din Londra. Graham studiază până în anul 1870 anatomia și fiziologia glasului uman. Părăsește Anglia, în 1870, împreună cu tatăl său, după ce doi frați ai lui mor de tuberculoză.
 
În 1872, deschide o şcoală în Boston pentru instruirea profesorilor care predau persoanelor fără auz, iar un an mai tâarziu, a devenit profesor de fiziologie vocală la Universitatea din Boston. Pe lângă ataşamentul său de o viaţă pentru cauza persoanelor fără auz, nu s‑a limitat la un singur proiect.
 
În 1880, Franţa l‑a onorat cu Premiul Volta, de 50.000 de franci, din partea Laboratorului Volta, unde, în colaborare cu Charles Sumner Tainter şi vărul rău, Chichester A. Bell, a inventat grafofonul, o abordare practică de înregistrare a sunetului.
 
Cele 18 brevete acordate doar în numele său şi cele 12 împărţite cu colaboratorii săi dovedesc talentul său fără limite. Printre acestea, se numără 14 brevete pentru telefon şi telegraf, patru pentru fotofon, unul pentru fonograf, cinci pentru vehicule aeriene, patru pentru hidroavioane şi două pentru o celulă de seleniu.

 

Sursa foto: historia.com