Ştiaţi că...? Elena Farago, poeta de origine română cu „viaţă de roman şi subiect de dramă”...
Ştiaţi că...?: Elena Farago, poeta de origine română cu „viaţă de roman şi subiect de dramă”...
04 Jan, 2015 12:26
ZIUA de Constanta
3990
Marime text
Pe 4 ianuarie 1954, la Craiova, s-a stins din viaţă Elena Farago, poeta de origine română cu „viaţă de roman şi subiect de dramă”, aşa cum o descria I. L. Caragiale, cunoscută pentru creaţiile dedicate copiilor, precum „Căţeluşul şchiop”, „Gândăcelul”, „Sfatul degetelor”. A fost înmormântată în Cimitirul Ungureni din Craiova.
Rămasă orfană în adolescenţă, Elena Farago a îndeplinit rolul de mamă pentru fraţii săi mai mici. Renunţă la şcoală, însă nu pierde contactul cu învăţătura. După ce şi tatăl său se stinge din vială, fraţii ei au fost răspândiţi pe la rude, Elena ajungând în casa unchiului din partea mamei.
După cum ea însăşi a mărturisit, a început să scrie ca să nu se mai simtă singură. În 1898, a debutat cu un reportaj, pe care îl semnează Fatma. La numele ei adevărat a recurs mai târziu, când a semnat poezia „Gândul tradiţiilor", în paginile revistei „România muncitoare".
În 1913, scrie două volume de poezie, respectiv „Pentru copii” şi „Copiilor”, iar în 1920, apare cartea „Din traista lui Moş Crăciun”, premiată de Academia Română. De asemenea, a primit aprecierile Academiei Române şi pentru volumele „Şoapte din umbră”, „Traduceri libere”, „Şoaptele amurgului”.
Elena Farago a avut contribuţii deosebite în ceea ce priveşte literatura pentru copii şi tineret. „Poeziile d-nei Farago n-au contururi lămurite, simţirea e învăluită şi discretă, cuvintele, deşi sunt simple, au înţelesuri îndepărtate...”, spunea criticul literar Eugen Lovinescu despre opera Elenei Farago.
Sursa foto: www.ziarullumina.ro
Rămasă orfană în adolescenţă, Elena Farago a îndeplinit rolul de mamă pentru fraţii săi mai mici. Renunţă la şcoală, însă nu pierde contactul cu învăţătura. După ce şi tatăl său se stinge din vială, fraţii ei au fost răspândiţi pe la rude, Elena ajungând în casa unchiului din partea mamei.
După cum ea însăşi a mărturisit, a început să scrie ca să nu se mai simtă singură. În 1898, a debutat cu un reportaj, pe care îl semnează Fatma. La numele ei adevărat a recurs mai târziu, când a semnat poezia „Gândul tradiţiilor", în paginile revistei „România muncitoare".
În 1913, scrie două volume de poezie, respectiv „Pentru copii” şi „Copiilor”, iar în 1920, apare cartea „Din traista lui Moş Crăciun”, premiată de Academia Română. De asemenea, a primit aprecierile Academiei Române şi pentru volumele „Şoapte din umbră”, „Traduceri libere”, „Şoaptele amurgului”.
Elena Farago a avut contribuţii deosebite în ceea ce priveşte literatura pentru copii şi tineret. „Poeziile d-nei Farago n-au contururi lămurite, simţirea e învăluită şi discretă, cuvintele, deşi sunt simple, au înţelesuri îndepărtate...”, spunea criticul literar Eugen Lovinescu despre opera Elenei Farago.
Sursa foto: www.ziarullumina.ro
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii