Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
07:58 23 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Știați că? Pe 19 iunie 1865 a murit Evanghelie Zappa, precursorul Jocurilor Olimpice moderne și cel mai mare donator al Academiei Române

ro

19 Jun, 2021 21:22 1829 Marime text
  • Evanghelie Zappa (1800-1865) s-a născut în localitatea Labova din provincia otomană Epirul de Nord, actualmente în Albania, şi provine dintr-o familie vestită de macedoromâni – familia Megiaţilor.

La vârsta de 13 ani se înrolează în armata turcă, unde activează pînă la vîrsta de 20 de ani, obţinînd gradul de maior. A emigrat în Ţara Românească în anul 1833, unde s-a ocupat cu comercializarea cerealelor şi a practicat agricultura intensiv, ajungînd să obţină venituri fabuloase.

În 1844 cumpără moşia Broştenii Noi din jud. Ialomiţa de la Ioan Al. Filipescu, viitor caimacan şi prim-ministru. În această localitate construieşte un conac impozant cu etaj şi în 1859 o biserică unde va fi înmormîntat.

A studiat la Paris, în perioada cînd îşi făceau studiile acolo şi tinerii paşoptişti cu care se va întîlni. Sînt mărturii de prietenie avute cu Ion Ghica, C. A. Rosetti, Costache Negruzzi, Principele Alexandru Ioan I (care l-a vizitat de mai multe ori la Broşteni) şi V. A. Urechia.

Este demnă de consemnat activitatea de susţinere a culturii româneşti, efectuată de Zappa în perioada care a urmat anului 1860.

În 1860, Evanghelie Zappa a făcut acele impresionante donații către diferite domenii culturale din Principatele Române și, mai mult decît atît, și-a scris Testamentul prin care dona sume imense de bani Societății Literare Române, transformată mai tîrziu în Academia Română. În testamentul său scria: ”Să (se) dea pe fiecare an una mie galbeni la orânduita Societate Literară Română pentru desvoltarea şi regularea limbii române, conform Întăririi Domneşti sub No. 503 din anul 1860 Octomvrie 17, urma petiţiunii mele [publicată în Analele Societăţii Academice în 1870, p. 161, n.n.] date pentru aceasta spre a se pune şi acestea cu dobândă anuală a celor 5.000 de galbeni pe care i-am oferit pentru regularea acestei limbi prin un Dicţionar naţional şi o Gramatică şi alte opere clasice spre desvoltarea ei, precum s-a zis în mai sus menţionata petiţiune a mea.” Marele filantrop a mai contribuit cu 50.000 de galbeni la înzestrarea Armatei Române cu baterii de tunuri şi cu 10.000 de galbeni pentru tipărirea, în 1871, a ”Dicţionarului limbii române” şi a ”Gramaticii limbii române”.

Vărul său, Constantin Zappa, a avut grijă să se împlinească dorințele testamentare ale bogatei sale rude și i-a continuat opera filantropică. Academia Română a fost finanțată anual cu 1.000 de galbeni, cum prevedea testamentul acestuia. Cu un an înaintea morții lui Constantin Zappa, în 1891, din averea de circa 770.000 lei a Academiei, aproape jumătate provenea din Fondul Zappa, adică 312.366 lei.
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii