#DunăreaCălăuzăTuristică Chilia Nouă în anii 1930 - „Este renumit prin marele său obor de cereale“

În anul 1935, după ce vizitează Dunărea, R.I. Călinescu publică în colaborare cu Administraţia Comercială a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă lucrarea „Dunărea. Călăuză turistică“.
 
Autorul este deja cunoscut  pentru o altă  operă, asemănătoare acesteia, „Cutreerând Dobrogea Meridională“, disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța. Lucrarea de față prezintă, asemenea unui ghid turistic, detalii despre Dunăre, ilustrând informația cu o mulțime de fotografii.
 


Autorul precizează încă de la început că volumul de față vine în sprijinul turismului intern, grav afectat de criza de la acea vreme. R.I. Călinescu notează că lucrarea este „un îndemn pentru vizitarea locurilor descrie“ ca urmare a „lipsei de întreprinderi turistice, de importanţa celor streine, care a făcut ca şi în această ramură de activitate să nu fim la înălţimea streinătăţei“.
 
Pe parcursul celor 142 de pagini sunt notate informații prețioase necesare unui turist care dorește să exploreze tainele dunărene, stilul narativ folosit fiind accesibil, iar datele științifice  prezentate într-o maniera abordabilă tuturor. Cartea este structurată în două mari capitole cu patru anexe.
 
Primul capitol este dedicat prezentării generale a Dunării „de la izvor până la frontiera României“ în care regăsim informații de cultură generale despre fluviu.
 
Capitolul al doilea debutează cu un preambul dedicat „Generalităților“. Autorul ne introduce, astfel, în Dunărea românească prezentând pe mai multe pagini Dunărea, trecând în revistă detalii geografie, economie, etimologice etc. Acesta realizează întregul traseu al fluviului de pe teritoriul României, adăugând și informații istorice relevante și captivante.
 
Primul subcapitol este intitulat „Defileul Dunării“, descris pe mai multe pagini. Autorul notează detalii despre atracțiile zonei vizibile în timpul excursiei sale cu vaporul în Defileu. Detaliile creaza verosimil o panoramă impresionantă.
 
Părăsim „Defileu Dunării“ și ne îndreptăm, tot navigând Dunărea, „de la Turnu Severin la Brăila“, denumirea dată de autorul R.I. Călinescu celui de-al doilea subcapitol.
 
Al treilea subcapitol, de altfel și ultima parte a lucrării prezentate, aduce în fața cititorilor călătoria autorului „de la Brăila la mare“. Primul popas este orașul Brăila. R.I. Călinescu coboară din vapor în portul Brăila și notează primele impresii, dar și o serie de informații tehnice și istorice. După o plimbare pe canalul Filipoiu şi lacul Şerban, călătorul nostru ajunge la Măcin și apoi în Galați și orașul Reni. Din Isaccea ajungem în fermecătoarea Delta Dunării, și, în firescul traseu, în Tulcea și Ismail.
 
Următorul popas este orașul Chilia Nouă. Autorul relatează informații interesante despre localitate, precum dotările portului, aspectul și străzile orașului. Totuși, amintim, că informațiile publicate de R.I. Călinescu se raportează la anii 1930, iar unele dintre ele pot fi contrazise de noi descoperiri istorice. Chilia Nouă era la acea vreme, anii 1930, teritoriu românesc. Astăzi, orașul-port dunărean, se află în Ucraina, în regiunea Odessa. Redăm în cele ce urmează descrierea realizată de R.I. Călinescu:
 
„Portul Chilia Nouă este situat pe malul stâng, basarabean, al braţului Chilia, pe ruinele cetăţii Chilia. Lăţimea canalului navigabil este aici de 500 m., iar adâncimea minimă a apei, la punctul de încărcare, este de 8 m., iar la bancul de la km. 48, de 5.60 m.
 
Lungimea cheului în exploatare este de 560 m. Portul este luminat cu lămpi Petromax. Se mai află aici 3 magazii, ocupate de agenţiile N.F.R., S.R.D. şi Serviciul Hidraulic.
 
Oraşul Chilia Nouă, cu o populaţie de 20.000 locuitori, este centru comercial, mai ales pentru comerţul de cereale şi lână. El este renumit prin marele său obor de cereale, la care se îndreaptă cerealele judeţelor Cetatea Albă, Tighina şi parte din Ismail.
 
Posedă şi oarecare industrie, reprezentată prin 4 fabrici mici de cherestea şi 4 mori, apoi 2 mici ateliere pentru construcţia bărcilor, barcaselor, podurilor, etc. Ocupaţia locuitorilor este agricultura, pescăria, cărăuşia şi munca în port.
 
Ca monumente istorice găsim în Chilia Nouă Cetatea Chilia, renumită prin luptele lui Ştefan-cel-Mare cu turcii şi biserica Sf. Nicolae, zidită de Ştefan-cel-Mare, renovată de Vasile Lupu. Dacă malul dobrogean, spre deltă, e mai variat în pitoresc, malul basarabean, mai înalt uscat şi lipsit de vegetaţie, e monoton şi lipsit de orice interes turistic.
 
La 7 km. în jos de Stări Chilia, fluviul se desparte în 3 braţe care se reunesc din nou după 2 km. de parcurs; astfel reunite apele braţului Chilia străbat încă 5 km. şi se varsă în marele bazin situat înaintea orăşelului de pescari, Vâlcov, la aproximativ 6 km. de la mare.
 
La ieşirea din acest bazin interior. Chilia merge spre mare prin 5 braţe din care 3 se bifurcă, scurgându-se fiecare prin câte 2 guri.“
 
Va urma.
 
Descarcă   gratuit   volumul   „Dunărea.   Călăuză   turistică“,  de   R.I. Călinescu din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

 
Sursă foto: „Dunărea.   Călăuză   turistică“,  de   R.I.Călinescu
 
Citește și:
#DunăreaCălăuzăTuristică: Ismail în anii 1930 - „Nota caracteristică a oraşului o dau numeroasele ceainării foarte populate“