Constanța anului 1946 - Cafenele, cofetării, bodegi și restaurante (GALERIE FOTO)

În anii de după cel de-Al Doilea Război Mondial, în ciuda Marii Foamete și a „năvălirii” sovieticilor prin întregul județ, Constanța își păstra farmecul, iar viața socială se desfășura cu aproape aceeași efervescență ca întotdeauna. Anul 1946 aducea cu sine o perioadă de tranziție politică și socială, dar și reconstrucție, însă pentru locuitorii acestui oraș portuar, momentele petrecute la o cafea, într-o cofetărie, bodegă sau într-un restaurant reprezentau o evadare necesară din cotidian.

Aceste locuri nu erau doar simple destinații pentru a savura o băutură sau o prăjitură, ci adevărate refugii ale socializării și ale schimburilor culturale. În acest articol, vom descoperi locurile preferate ale constănțenilor din acea perioadă, unde se întâlneau pentru a discuta, a se relaxa și a se bucura de compania celor dragi.

De exemplu, ieșirile din centru, pe strada Carol (bulevardul Tomis de azi) aveau loc la cafenele precum „Iuliu Meinl”, „Pașa” sau pe strada Ștefan cel Mare (rămasă cu aceeași denumire) la cafenele precum „Mondial” sau „Arabia”.
 
De asemenea, pe bulevardul Ferdinand 28, constănțenii savurau cafeaua la „Corso”, deținută de M. Moiceanu, pe strada Tomis 28 la Gheorghiu Elefterie, pe strada Cuza Vodă la „Stavrianos” sau la „Poșta” pe strada Vasile Alexandri 12.
 

Sursă foto: Grup FB „Constanta Constanteni”
 
Dupa o ceașcă fierbinte de cafea, unii constănțeni preferau să viziteze cofetăriile de pe actualul Tomis sau Ștefan cel Mare la   „Aro Select”, la „Coroana” lui Mantos, la „Favorita” lui Tănăsescu, la „Regal”, la „Imperială”, la „Unirea” sau la renumiții cofetari Curcan Emil și Rodica.



Sursă foto: „Călăuza Municipiului Constanța” Ediția I-a: 10 Aprilie 1946, Tiberiu Petrilla-Slatineanu, Tipografia „Moderna” - Constanța



Nici la capitolul restaurante sau bodegi constănțenii nu stăteau rău:
 

• restaurantele: Bâtlan Gheorghe de pe Carol 154, „Cochino” de pe strada Carol 101, „Capato” a lui D. Teodorescu de pe strada Cuza Vodă 24, „Princiar” a lui M. Ciobanu de pe strada Carol 78, „Suzana” de pe strada Carol 109, „Gambrinus” a lui A. Gh. Stere de pe strada Ștefan cel Mare 12, „Dobrogea” a lui N. M. Ion de pe bulevardul Regina Maria 78, „1 Mai” de pe strada Carol 152, „Violetta” de pe strada Carol 88, „Funogea” de pe strada Carol 99, „Regal” de pe strada Carol 48 și „Potcoava” de pe strada Cuza Vodă 19.

 

• bodegile: Banu Nicu de pe strada Sc. Vârnav 7 b, Bâtlan Gheorghe de pe strada Carol 154, Funogea Ion de pe strada Carol 99, Cochino Frații de pe strada Carol 101, Furnica de pe strada Carol 73, Mândra Veche de pe strada Ștefan cel Mare 81, „Princiar” a lui M. Ciobanu de pe strada Carol 78, „Traian” (Zece Mai) de pe strada Carol 137, „La 1 Mai” de pe strada Carol 152, „Bodega Pieții” de pe strada Cuza Vodă 32, „Imperial” de pe strada Carol 81, „La Vaporul Alba-Iulia” de pe strada Mircea 2, „Vraja Mării”, „Mercur” și „Picadily” din Piața Independenței (Piața Ovidiu de astăzi) și Tonca Ion de pe strada Mihai Viteazu 13, înfrumusețau peisajul social constănțean;

Sursă foto: „Călăuza Municipiului Constanța” Ediția I-a: 10 Aprilie 1946, Tiberiu Petrilla-Slatineanu, Tipografia „Moderna” – Constanța

 
Privind în urmă la viața socială din Constanța anului 1946, descoperim un oraș interesant și divers. Fie că era vorba de cafenele renumite, cofetării cu dulciuri rafinate, bodegi pitorești sau restaurante elegante, constănțenii găseau mereu locuri unde să se întâlnească și să se bucure de momente de respiro. Aceste spații nu erau doar simple localuri, ci adevărate centre ale comunității, unde se legau prietenii, se discutau idei și se împărtășeau povești de viață. Deși multe dintre aceste locuri au dispărut sau s-au transformat odată cu trecerea timpului, ele rămân vii în amintirea celor care le-au frecventat și în istoria bogată a orașului. Astăzi, rememorând acele vremuri, putem aprecia și mai mult rolul pe care l-au jucat în conturarea identității culturale a Constanței.
 
Articolul este realizat împreună cu Rareș Mihai, care este efectuează practică pe perioada verii la cotidianul ZIUA de Constanța.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
O plimbare prin Constanța interbelică (I)

Antreprenori în Dobrogea interbelică