Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Constanţa de odinioară Actorul Constantin Tănase şi-a lăsat o parte din avere în Dobrogea
Constanţa de odinioară: Actorul Constantin Tănase şi-a lăsat o parte din avere în Dobrogea
11666
Marime text
Constantin Tănase a fost ceea ce se cheamă actorul total: a jucat comedie, operetă, chiar operă, deşi popularitatea şi-a făcut-o în revistă. S-a născut în Vaslui, la început de iulie 1880, şi a murit la 29 august 1945. O viaţă scurtă, devoratoare. Pasiunea pentru revistă i-a apărut de mic, când nu lipsea de la nicio reprezentaţie a fanfarei militare din grădina publică, de la niciun spectacol de teatru, mai mult, improviza cu colegii de joacă ceea ce vedea pe scenă. Dar nu era conştient că are un mare talent şi drumul lui în viaţă a cunoscut multe ocolişuri, de la o ratată carieră militară, la o provizorie poziţie de dascăl.Din această perioadă s-a înfiripat prietenia cu Ioan Adam, profesor de limba română, magistrat şi apoi secretar al Primăriei Constanţa, autorul primei monografii a Constanţei, de la care a căpătat, probabil, Constantin Tănase dragostea pentru Dobrogea, în special pentru împrejurimile Techirghiolului.
După anii de Conservator dramatic în care i-a avut profesori, printre alţii, pe Constantin Nottara şi Petre Liciu, a început seria turneelor prin ţară, multe istovitoare, răsplătite cu aplauzele unui public tot mai dornic de teatru românesc.
Îl găsim la Tulcea în martie 1908, „în calitate de director al unei trupe compuse din douăsprezece persoane”, anul următor, la Cernavodă şi la Constanţa, pescuind pentru a-şi putea hrăni actorii din trupă. Vine mereu la Constanţa, unde are un public fidel. Anii se adună, trec peste un prim război devastator pentru ţară şi abia după instalarea păcii pune piatră de temelie Teatrului „Cărăbuş“, devenit un simbol al revistei româneşti, avându-l cap de afiş şi director pe Constantin Tănase. Spirit neînfrânt, devorat de un profund patriotism şi dăruire faţă de oameni, Constantin Tănase a înfruntat cenzura, prigoana, politicul.
În paralel cu fantastica activitate scenică, în care satira a lovit necruţător, ancorată mai ales în politicul timpului, Constantin Tănase a fost ales pe mulţi ani preşedintele societăţii „Scena“, din care făceau parte actori din toate teatrele româneşti. Din această poziţie, actorul a contribuit esenţial la construirea sanatoriului „Scena“ din Techirghiol.
Cetăţean al Techirghiolului
Nu se ştie anul când şi-a cumpărat Constantin Tănase casă la Techirghiol. Într-un tabel din 28 octombrie 1931 figurează, printre alţi proprietari, Tănase - artist, str. Regele Ferdinand 16 (Arhivele Statului Constanţa, fond Primărie Techirghiol, dosar 43/1931, f. 110).
Faptele lui de generozitate, dragostea specială pentru oamenii acestei aşezări au trecut aproape neobservate. Până când, într-o zi din mai a anului 1935, primarul Pericle Macri convoca şedinţa extraordinară a Consiliului Local Techirghiol şi propunea:
„Având în vedere că marele artist român Constantin Tănase - se scria în procesul-verbal al şedinţei - este o personalitate cu care ţara noastră se mândreşte şi care prin talentul său şi printr-o strălucită activitate teatrală, timp de 30 ani, a făcut ca faima renumelui să depăşească de mult hotarele României; având în vedere că domnia sa şi-a pus sufletul şi talentul în serviciul patriei, organizând reprezentaţii prin spitalele militare şi de-a lungul frontului, în timpul războiului pentru reîntregirea neamului, uşurând suferinţele vitejilor răniţi în lupte, şi spre a ridica moralul de pe front şi-a câştigat Constantin Tănase un merit la recunoştinţa tuturor românilor, din punct de vedere al mişcării culturale, atât pentru stimulentul şi propăşirea ce-a imprimat teatrului românesc, dar şi prin faptul că beneficiul activităţii sale personale l-a investit în opera de cultură, construind două şcoli primare. Faţă de localitatea Techirghiol Constantin Tănase a arătat deosebită solicitudine încă înainte de marele război, căci graţie preţiosului său concurs, construcţia bisericii din Techirghiol s-a putut termina, el suportând aproape jumătate din cheltuieli, iar ca preşedinte al Societăţii artistice «Scena» a ridicat un sanatoriu în staţiune pentru căutarea sănătăţii artiştilor fără mijloace, contribuind astfel la progresul şi înfrumuseţarea localităţii.
Se decide: în semn de omagiu pentru jubileul de 30 ani de activitate teatrală a marelui artist român Constantin Tănase, ca recunoştinţă pentru contribuţia sa la operele cultural-religioase şi de înfrumuseţare a oraşului Techirghiol şi pentru a se perpetua în viitor numele acestui distins fiu al ţării, căminul cultural din Techirghiol şi localul a cărui construcţie va începe în acest an jubiliar vor purta numele Constantin Tănase. O delegaţie, cu primarul în frunte, se va deplasa la Bucureşti, la Fundaţia culturală regală «Principele Carol», şi apoi să ducă patronului cu ocazia zilei onomastice, 21 mai, marea veste“.
Aşa s-a născut căminul cultural „Constantin Tănase“, neobişnuit botez cu numele unei personalităţi în viaţă. În acelaşi an fusese sărbătorit la Bucureşti, la împlinirea vârstei de 55 de ani! În noiembrie acelaşi an, sfatul cultural întrunit în şedinţa lunară comunică despre intenţia pe care o are Constantin Tănase, patronul căminului, de a cumpăra 67 mc de material lemnos.
La sfârşitul anului 1938, prin Decizia 76 se ceda căminului cultural suprafaţa de 800 mp din loturile 2 şi 3, careul XLIX. Potrivit articolului 10 din decizie, clădirea căminului trebuia să cuprindă trei secţiuni: economică, sanitară şi culturală, unitatea locală „Străjerii Ţării“ şi pregătirea premilitară.
La 27 februarie 1939, căminul cultural „Constantin Tănase“ era organizatorul unei manifestări aniversare - împlinirea unui an de la promulgarea Constituţiei la care erau invitaţi „toţi cetăţenii români credincioşi patriei”. Clădirea nu era gata, deşi Consiliul Local aducea mulţumiri patronului, C. Tănase, care contribuise, până în 1939, cu 35.000 de lei numerar şi materiale în valoare de peste 50.000 de lei.
La sfârşitul anului 1940, Ministerul Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor, în urma propunerii Sindicatului Artiştilor Dramatici şi Lirici de a da numele marilor artişti ai ţării teatrelor din provincie, solicită şi Primăriei Techirghiol să facă un asemenea „botez“. Aceasta răspunde, orgolios, că în Techirghiol există deja o asemenea instituţie, mai mult, se află în construcţie localul căminului cultural, în al cărui plan este inclusă şi o sală de spectacole.
În 1942, localul nou era ridicat până la acoperiş, având nevoie de bani pentru tencuială şi ţiglă. La 14 iunie, trupa Vasilache a lui Constantin Tănase juca pe scena Teatrului Ligii Culturale din Constanţa piesa „Săracu' Gică“. Constantin Tănase decisese să dea tot venitul său de la matineu pentru căminul cultural din Techirghiol, în speranţa că se va desăvârşi lucrarea începută. În Buletinul oraşului se solicită o publicitate serioasă spectacolului, astfel încât cetăţenii din Techirghiol să participe la manifestaţia artistică în număr cât mai mare.
Căminul avea trei secţiuni: Sănătate, Muncă, „Minte şi suflet“ şi secţiile: Buna Gospodină, Teatru, Zootehnie, Corală, Construcţii edilitare. Căminul avea un cor bisericesc şi o echipă de teatru, condusă de Pandele Costescu, actor profesionist.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
- TANASE Radu Alexandru 19 Sep, 2017 10:03 Sunt singurul nepot ( ramas) al actorului C.TANASE, si nu inteleg legile din Romania prin care bunuri ale bunicului meu sunt folosite in continuare de catre stat. Cu toate ca am dovedit cu acte, apartenenta acestor bunuri ( acte depuse la primaria Techirghiol precum si Eforie, nu primesc nici macar un raspuns la actele depuse. Ce ar trebuii sa mai fac ?
_thumb2.jpg)
