Constanţa de odinioară Cine mai vrea la Movilă? (galerie foto)

Începând cu aprilie 1920, în Techirghiol funcţiona prima linie ferată particulară din judeţ.
 
Poate că nu este lipsit de interes că, începând cu aprilie 1920, în Techirghiol funcţiona prima linie ferată particulară din judeţ. Ea fusese construită şi exploatată de Toma Creţu, un fruntaş al Techirghiolului, care avusese aprobarea Ministerului Industriilor şi Comerţului pentru acest lucru. Linia avea 250 de metri lungime, 0,50 m ecartamentul, era tip Decauville şi lega hotelul „Cernat“ cu lacul. A fost completată cu un ponton pe piloni, iar în lac erau fixate un rezervor din lemn şi un debarcader pentru nămol. Instalaţia s-a aflat pe terenul Ministerului Sănătăţii până în 1932, când a fost demontată şi proprietarul ei şicanat cu reclamaţii. La 4 iunie 1935, Regia autonomă a căilor ferate române expropria terenurile unor cetăţeni pentru linia ferată Eforie - Techirghiol. Cei strămutaţi erau moştenitorii fraţilor Butănescu, Ştefan Stoia, Papamihailopol, teren din proprietatea Spitalelor Civile şi a Băncii Marmorosh Blanck. Exproprierea se face în virtutea legii din 1864, promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza!
 
Generalul Panait Papamihailopol era apreciat ca părintele balneologiei din localitate, după o activitate medicală de peste patru decenii, el fiind cel care a instalat cea dintâi baie caldă pe deal, cumpărată de la familia Hagi Pandele. Nonagenarului Papamihailopol îi rezervă cotidianul Dobrogea Jună un patetic necrolog.

Trebuie să precizăm că, din cele şase linii ale turismului din România construite între anii 1885 - 1948, pe locul al patrulea se afla calea ferată Constanţa - Mangalia, cu ramura Eforie Nord - Techirghiol, menite să asigure transportul pe litoralul Mării Negre. Linia, construită de administraţia CFR între anii 1916 - 1938, a fost deschisă în trei etape: la 5 iunie 1927, Constanţa - Eforie Sud, la 25 august 1928, Eforie Nord - Techirghiol, la 17 iulie 1938, Eforie Sud - Mangalia.
 
Cercetarea medicală în balneologie, ca nouă ramură a unor vechi preocupări ştiinţifice, găseşte cel mai prielnic mediu la Techirghiol. La 14 iunie 1927, Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale avansa doctorului Ion Tătăranu, directorul studiilor medicale din staţiune, suma de 27.000 de lei, prima rată de plată a chiriei camerelor reţinute la vila „Sănătatea“ din Techirghiol pentru personalul delegat cu conducerea studiilor medicale.
 
Puţin mai târziu, acelaşi minister transmitea dr. Ion Tătăranu înştiinţarea că i s-a aprobat un avans de plată de 173.000 de lei pentru pregătirea Congresului de talasoterapie ce se va ţine şi la Techirghiol. Cu acest prilej, este publicată broşura „La cure mixte (marine, helioterapie, boues minerales) pratiquée à Techirghiol (Roumanie) Contribution a l’etude des modifications hematologique; de l’indice opsonique; du calcium, de la lacholesterine (dans le sang) du metabolisme de vase“, semnată de dr. I. Tătăranu, dr. C. Petrescu, M. Popovici, dr. Merescu, dr. C. Zissu, dr. Beatrice Pruteanu.
 
Prof. dr. A Teohari şi dr. I. Tătăranu: „Concluziile la care am ajuns sunt că nămolul e un factor activ şi are un rol important în schimburile traumale ce se produc în organism, şi care se manifestă printr-o creştere a hemoglobinei, a globulelor roşii, a indicelui opsonic şi a calciului în sânge“.

Pregătirile pentru congres preocupă toate mediile medicale.

 
Într-un ziar local se scria: „Consiliul de igienă şi salubritate al judeţului, întrunit aseară şi luând în discuţie chestiunea dărâmării imobilelor insalubre din staţiunea balneară Techirghiol, în vederea Congresului internaţional de balneologie şi talasoterapie, a decis ca imediat să se ia măsuri a se obliga proprietarii respectivi să desfiinţeze în timpul cel mai scurt clădirile insalubre“.

„Congresul internaţional de thalassoterapie şi-a început lucrările în capitală, unde congresiştii au fost primiţi cu toată căldura de către reprezentanţii guvernului şi de fruntaşii corpului medical. S-au făcut comunicări foarte importante, care au îmbogăţit activitatea congresului cu observaţii asupra diferitelor maladii şi a tratamentelor. După aceea, ministrul Sănătăţii publice a oferit congresiştilor un copios banchet la Athenee Palace, la care au luat parte dnii. Inculeţ, ministrul Sănătăţii publice, N.N. Săveanu, fost ministru şi preşedintele Camerei Deputaţilor, ministrul Poloniei cu dna. prof. dr. Marinescu, precum şi o seamă de medici şi personalităţi distinse din Bucureşti, printre care şi câţiva publicişti şi ziarişti.

Oaspeţii au sosit apoi la Constanţa, unde, de asemenea, au fost primiţi cu toată bucuria de corpul medical al municipiului şi de reprezentanţii autorităţilor. În cinstea lor, Primăria municipiului Constanţa a oferit un banchet în localul Cazinoului comunal, la care au participat medici, reprezentanţii autorităţilor şi fruntaşi ai oraşului.

Dr. N. Mărgărit, primarul municipiului, a rostit cu această ocazie o frumoasă cuvântare. Oraşul a fost pavoazat. Numărul congresiştilor este de 70. Ei reprezintă elita ştiinţifică medicală”.


Participanţii la Congres vizitează Techirghiolul. Primăria luase măsuri de înfrumuseţare a localităţii. De altfel, Techirghiolul participă la Congres cu o expoziţie, la fel ca toate celelalte staţiuni balneoclimaterice din ţară. Proprietarii stabilimentelor decid să expună nămol şi ape minerale care să promoveze efectul miraculos al lacului Techirghiol.

Congresul este primul de acest gen din ţara noastră şi a fost prezidat de prof. dr. Anibal Teohari, unul dintre fondatorii balneologiei moderne româneşti. Prezenţa străinilor a fost de elită şi numeroasă: doctor cavaler Salvatore Mimutilla - Palermo, dr. Herve, proprietarul şi directorul Sanatoriului „Des Pins, Lamotte-Beuvron“ şi al staţiunii climatice „Les Escades“ din Pirineii Orientali, dr. Georges Baudouin, conferenţiar universitar la Institutul de hidrologie şi climatologie de la Colegiul Franţei, prof. E. Sorrel, Clinica chirurgicală Strasbourg, director al Sanatoriului maritim Berck-Plage, dr. Vadon, directorul Sanatoriului Saint Eaphael, dr. Maurice Villaret, profesor de hidrologie şi climatologie, Facultatea de medicină Paris, şi, nu în ultimul rând, profesorul Georges Hayen, o altă celebritate medicală a Franţei, la care studiase şi Anibal Teohari. Printre membrii de onoare străini ai societăţii medicale româneşti se numărau Marie Curie, profesor universitar din Paris, Marcel Labbe, membru al Academiei franceze, Van der Hoeven Leonard Jean, Amsterdam – Olanda.

Discursul de deschidere a fost rostit de prof. A. Teohari. „Admirabil ca fond şi ca formă - scria dr. C. Mihăilescu, vicepreşedintele Societăţii de hidrologie -, prestigiul său ştiinţific, cercetările sale originale şi ale colaboratorilor săi relativ la modificările hematologice în cura marină de la Techirghiol, legăturile sale de prietenie cu cei mai mulţi dintre congresişti, în special cei francezi, vechi colegi de internat de la Paris - extrema sa amabilitate şi perfecta politeţe cu toată lumea i-au atras admiraţia tuturor congresiştilor naţionali şi străini şi au contribuit într-o largă măsură la perfecta reuşită a congresului“.
 
Lista congresiştilor şi a susţinătorilor importantei manifestări ştiinţifice începea cu regina Maria, continuând cu dr. C. Anghelescu, dr. N. Angelescu, Constantin Bacalbaşa, recunoscut jurnalist, Ioan Borcea, profesor universitar, Paul Bujor, dr. Ion Cantacuzino, H. Coandă, cercetători de largă recunoaştere internaţională, N. Costăchescu, dr. I. Costinescu, patriarhul Cristea Miron, dr. C. Daniel, dr. D. Danielopolu, dr. N. Gheorghiu - viitorul primar al localităţii Carmen Sylva, profesor universitar la Bucureşti, M. Haret, preşedintele Turning-Club, dr. D. Hurmuzescu, Nicolae Iorga, ilustrul istoric, şi alţii.
 
Congresul a fost urmat de o excursie ştiinţifică şi turistică pe litoral, care a inclus localităţile Techirghiol-Movilă, Balcic, Silistra şi Bazargic.

Primul congres balnear român avusese loc în mai 1922, prilej cu care se formase Societatea de hidrologie medicală şi climatologie, sub preşedinţia generalului Vicol.
 
Contribuţia ştiinţifică adusă de profesorul A. Teohari este materializată în crearea unei clinici terapeutice în cadrul căreia acesta a introdus studiul apelor minerale ale ţării şi, mai presus de toate, înfiinţarea Institutului balnear din Bucureşti.

Cu ocazia expoziţiei balneare din cadrul Congresului internaţional de talasoterapie au fost decernate medalii. Techirghiolului i-a fost decernată medalia de argint. La 2 decembrie 1928, primarul localităţii se adresa inspectorului balneo-climatic din Bucureşti cu o inedită cerere: „Să se confirme primirea sumei de 1.150 lei, costul medaliei de argint ce a obţinut această comună la expoziţia balneo-climatică din 1928, care a fost expediată cu ramburs în luna iunie a.c.“.

În acelaşi timp, Societatea „Serenissima“, care avea concesiunea navigaţiei pe lacul Techirghiol, fusese răsplătită de Ministerul Sănătăţii cu medalia de aur. Cu acest prilej, Primăria Techirghiol va construi un nou debarcader. „Serenissima“ deţinea pontoane şi bărci cu motor.

Străbunicul vaporaşelor de mai târziu era pontonul, o plută mare, fixată de nişte bacuri şi mişcată de un motor cu explozie. Căpitanul Constantinescu, un personaj pitoresc care învăţase să exploateze acest ingenios transport, cu pluta, la Movilă, striga în pâlnie să-l audă tot turistul: „barca pleacă, grăbeşte-te!“. Douăzeci de minute şi plimbarea pe lac lua sfârşit, însoţită de urarea aceluiaşi Constantinescu cu pâlnia la gură: „Cine mai vrea la Movilă?“

În rest, viaţa aşezării mergea înainte. Comisia balneo-climatică conlucra cu primăria la întocmirea bugetului. Dumitru Timiraş, unul dintre prosperii proprietari, oferea primăriei Techirghiol propria vilă, „Mihai Timiraş“, pentru instalarea dispensarului comunal.