Constanța de odinioară De ce doar la 15 august? (galerie foto)

 
Cine ar putea să răspundă la această întrebare simplă: de ce doar în această zi toată țara se trezește la mare? De ce  marile evenimente economice, culturale, sociale s-au petrecut într-o zi de 15 august, sau au fost botezate, demarate sau într-un fel sau altul marcate musai în această zi?
 
Sigur, un prim răspuns ar fi că 15 august, Ziua Marinei, și Cazinoul sunt dintotdeauna elementele identitare ale orașului, chiar dacă astăzi nu sunt promovate ca atare. Și totuși...
 
Într-o înșiruire aleatorie, să începem cu anul 1902, „cu ocazia serbării zilei de 15 august, Sfânta Maria, patroana marinei, când se desfășoară pe apă și pe uscat  regate, alergări, serate venețiene, mare bal pe apă, bărci alegorice, descoperirea Americii, naufragiul Medusei, corabia argonauților“. Serbare populară, eveniment cultural de promovare a noii stațiuni balneare Constanța. Mamaia s-a născut patru ani mai târziu.
 
La 15 august 1910 este inaugurat Cazinoul din Constanța. Atunci, s-au dat mai multe reprezentații cu spectacolele trupei „Al. Davila“. A fost prezent principele Ferdinand. Trei zile a ținut sărbătoarea. Primăria a aprobat un credit extraordinar de 600 de lei pentru a-i plăti lui „Alexandru Pelizaru din București și personalului său pentru dirijarea și aranjarea atât a decorurilor cât și a luminilor cum și totul ce era necesar pentru spectacolele din 15,16 și 17 august 1910 cu ocazia inaugurării Cazinoului comunal“.


 
În 15 august 1912, un grup de actori tineri ai Teatrului Național începe istoria spectacolelor românești cu piese antice în aer liber. Printre interpreți: Lucia Sturdza Bulandra, Tony Bulandra.
 
La 15 august 1925, primul hidroavion român, „Getta“, construit la Constanța, își ia zborul în aclamațiile entuziaste ale marinarilor români și străini din port. Realizarea acestui hidroavion s-a făcut sub conducerea tehnică a inginerului Radu Stoika, directorul fabricii STC, cu diplomă în construcții aeronautice la Sorbona și Scoția, iar zborurile au fost executate de asul aviației române, pilot căpitan aviator Romeo Popescu.
 

Inaugurarea gării maritime de către Regele Carol al ll-lea și punerea pietrei fundamentale la construcția noului dig din bazinul calelor s-au făcut la 15 august 1934. Investiția era de peste 24 de milioane de lei. Apoi a fost inaugurat aeroportul orașului.  În aceeași zi, regele a botezat vapoarele Alba Iulia, Suceava, Ardeal, Peleș.


 
Dar cel mai important eveniment cultural al unei zile de 15 august este inaugurarea monumentului dedicat lui Mihai Eminescu de pe faleză, visul de a fi eternizat la malul mării al poetului nepereche. Monumentul s-a făcut prin subscripție publică, presa antrenând comunitatea să doneze, după buget. Și tocmai din respect pentru Poet, lucrarea a fost încredințată sculptorului Oscar Han, cel mai mare artist al timpului.
 
„Dobrogea Jună“ descrie cu amănunte momentul. „Inaugurarea monumentului lui Eminescu s’a desfășurat într’un careu solemn în fața unei numeroase asistențe alcătuită din elite și intelectualitatea orașului nostru. Monumentul care este expresia unei geniale concepții artistice - operă a sculptorului Oscar Han, este așezat pe un dâmb cu iarbă în fața mării, lângă Cercul Militar.
 
Pe lângă reprezentanții oficialității, mai erau de față membrii comitetului «Pro Eminescu», d-nii amiral Bălănescu, Aurel Vulpe, comandor N. Cristescu, colonel D. Petrovici, judecător Valerian Petrescu și alții, sculptorul Han, corul asociației «Cântul dela Mare», sindicatul «Mihail Eminescu» al muncitorilor din port, cu drapel, în frunte cu d-nii C. Vâlcu, V. Covaci, Ilie Gârbea și V. Făgăraș, d. Ion Marin Sadoveanu, Const. Serionescu etc. Academia română a depus o coroană de flori naturale pe soclul monumentului.



 
La orele 18 și 15 minute, după sosirea Suveranului, Voevodului Mihai, Principelui Nicolae și membrilor guvernului în frunte cu G. Tătărăscu, a început solemnitatea printr-un serviciu divin oficiat de Episcopul Gherontie și clerul eparhial, căruia societatea corală „Spiru Haret“ din Buzău i-a dat răspunsul.
 
După slujba religioasă, monumentul a fost dezvelit de suveran. În timpul acesta, sub conducerea maestrului Pinelis, corul asociației «Cântul dela Mare» a intonat «Mai am un singur dor».
 
Au urmat apoi cuvântările: primul care a vorbit a fost d-l amiral Ion Bălănescu, comandantul general al Marinei, și președinte al comitetului «Pro Eminescu».
 
D. dr. Angelescu, ministru instrucțiunii publice și al artelor, Emil Ciuceanu în numele sindicatului ziariștilor, d. I. Bianu din partea Academiei române, Al. O. Teodoreanu în numele Fundaților Regale, d. Horia Grigorescu, primarul municipiului, și d-na Pankhurst, ziaristă engleză.


 
D. amiral Bălănescu a oferit Suveranului, Voevodului, Principelui Nicolae și membrilor guvernului câte un volum din placheta «Eminescu» imprimată cu această ocazie,  iar d. primar Horia Grigorescu a oferit M. Sale Regelui, Voevodului și Principelui Nicolae, câte un splendid volum «Constanța pitorească», legată frumos, în piele bleu, cu cifrul regelui încrustat în litere de aur.“
 
Cu câteva zile înainte fusese inaugurat cu tot fastul Pavilionul municipal de la Mamaia. „Această operă edilitară a transformat Mamaia într-o adevărată stațiune occidentală“, scria reporterul de la Dacia. Executată în doar 100 de zile, clădirea dispune de săli de recreație, restaurant  de dans, magazine. Operă a arhitectului Victor Ștefănescu și a prof. Victor Ianovici. La festivitate au participat prințul Nicolae, autoritățile locale.
 
Parcelarea unei porțiuni a plajei s-a făcut  cu scopul de a se construi vile pentru vizitatorii ce doreau să locuiască în permanență la Mamaia, fiind create două bulevarde: unul pe malul lacului Siutghiol, altul pe litoralul mării. Pentru o completă civilizare și modernizare, s-au amenajat: un splendid parc, cu restaurant, cazino și terase, numeroase cabine utilate cu tot confortul și eleganța, iar ca punct principal de atracție pentru vizitatori, o pasarelă lungă de aproape 130 de metri, ce cuprinde ca anexe două tobogane pentru tineret, două debarcadere pentru șalupe și bărci și o terasă bar.
 
Inaugurarea lucrărilor de la Mamaia s-a făcut în ziua de 15 august 1935, în prezența M.S. Regelui, a membrilor guvernului și a autorităților Municipiului și Portului Constanța. În aceeași zi fiind și ziua Marinei, o delegație de ofițeri de marină polonezi a prezentat regelui o sticlă cu apă din Marea Baltică.
 


De pe planșeul barului, Suveranul a turnat conținutul sticlei în Marea Neagră, exprimându-și speranța și dorința ca amestecul apelor celor două mări să devie în viitor simbolul înfrățirii celor două popoare amice.
 
La 15 august 1935 a fost inaugurată statuia reginei Carmen Sylva, amplasată pe faleza Cazinoului din Constanța, operă aparținând sculptorului Ion Jalea. Lucrarea a fost făcută prin subscripție publică, ca mai toate operele durabile ale orașului, o contribuție deosebită depunând-o Societatea marinarilor civili „Regina Elisabeta“. La momentul festiv au fost prezenți Regele Carol al ll-lea  și principele  Mihai, prim-ministrul Gheorghe Tătărăscu, ministrul educației naționale, Constantin Angelescu. Monumentul a fost încredințat ca proprietate publică primarului orașului, Horia Grigorescu. Criticii au apreciat că ansamblul statuar este unul dintre cele mai  importante lucrări ale artistului. Statuia are înălțimea de trei metri și s-a păstrat în clandestinitate în toți anii comunismului.
 
La 15 august 1937 a fost pusă piatra fundamentală pentru consolidarea malurilor orașului, tot în prezența regelui Carol al ll-lea. Liga Navală i-a propus amenajarea unui port pentru ambarcațiuni și practicarea yachtingului. Cele 14 hectare de acvatoriu câștigate din mare au fost amenajate mult mai târziu. E vorba despre ceea ce numim astăzi Portul de agrement Tomis.
 
De Ziua Marinei, la 15 august 1938, Regele Carol  și întregul guvern, îmbarcați pe yachtul „Luceafărul“, trec în revistă vasele militare și comerciale din Portul Constanța, apoi, Carol, îmbarcat pe o șalupă, a vizitat noul post al Salvamarului și docul plutitor, de o mare importanță pentru marina noastră, care nu va mai apela în viitor la șantierele străine pentru repararea vaselor. Cu acest prilej, s-a făcut botezul motonavei de pasageri Transilvania și al șalupelor de salvare Albatrosul și Pescărușul.
 
După-amiază s-au disputat campionatele naționale de canotaj pe lacul Siutghiol, în prezența ministrului Aerului și al Marinei, Paul Teodorescu, cdor Preda Fundățeanu, președintele Federației Române de Sporturi nautice, Vintilă Paraschivescu, directorul Oficiului Național de Turism ș.a. Cupa Challange, donată de Oficiul Național de Turism pentru campionatul național - caiac de două persoane - a revenit Asociației sportive Dor de ducă. Interesante demonstrații au făcut cele trei bărci automobile, primele la noi în țară, care, la sfârșitul programului, au participat la primul concurs de viteză.
 
Ziua Marinei sărbătorită la 15 august 1938 aducea o altă premieră națională: echipa tehnică a Direcției Cinematografice a filmat solemnitățile Zilei Marinei și concursurile nautice, care, împreună cu celelalte evenimente importante petrecute în vacanță, vor apărea în primul jurnal sonor („România“, revista Oficiului Național de Turism, anul lll, nr. 9, septembrie 1938, p. 32).
 
A venit apoi războiul, iar pacea s-a instalat impunând rigorile noilor stăpâni.