Constanța de odinioară Farurile care ”luminează” istoria orașului (galerie foto)

Constanța ca port la Marea Neagră, și nu unul de mică însemnătate, nu și-a mai păstrat astăzi, ca simbol, în stemă, farul, element identitar de primă importanță. Singurele mărturii ale vechiului blazon se păstrează în basorelieful vechii steme a orașului Constanța, situat deasupra intrării principale a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, conținând elemente vizuale, printre care Farul Genovez și o corabie cu trei catarge.
 

În urmă cu peste jumătate de secol, intra în funcțiune noul far, un gigantic obelisc, cu vârful ridicat la 58 metri înălțime

Turnul, din beton armat, are forma unui trunchi de piramidă cu trei fețe. O construcție inginerească cu multe elemente de unicitate și performanțe: grosimea pereţilor turmului este de 0,15 metri, iar fundaţia farului, de formă triunghiulară, cu baza de 10,50 metri, totalizează 150 mc de beton armat. În vârf se află o cupolă metalică în formă de piramidă cu latura bazei de 5 metri şi înălţimea de 15 metri, realizată din ţeavă şi fier cornier şi îmbrăcată cu plăci de aluminiu eloxat, de culoare albastră.  Ca să urci până acolo trebuie să înfrunți 259 de trepte în formă elicoidală.

Aici funcţionează şi emite în sistemul internaţional un radiofar circular. Caracteristica luminii: albă, cu grup de două sclipiri; perioada 29,8 sec, vizibilitatea: 24 mile marine, poziţia: 4,4 grade, 0’5N şi internaţional E5025. Spotul luminor baleiază la 360 de grade, lumina albă cu grup de două sclipiri are o vizibilitate de până la 24 de mile marine.

Se află în grija Direcției Hidrografice Maritime Constanța împreună cu farurile de la Mangalia, Tuzla, Midia, Gura Portiței, Sf. Gheorghe și Sulina, și cu cele trei faruri și șase lumini de intrare în porturi, obiective situate pe litoralul românesc al Mării Negre.

Cu exact o sută de ani în urmă fusese dat în funcțiune Farul genovez. Compania engleză “Danube and Black Sea” încercase în anii 1857-1860, odată cu construcţia căii ferate Cernavoda Constanţa să ridice şi câteva obiective sociale. În monografia sa, colonelul Ionescu Dobrogeanu nota: ”Pe stânca din colţul sud-estic, compania ridica la 1860 un far pentru orientarea vapoarelor noaptea.”

Construcție paralelipipedică de la bază până la 3,50 m și octogonală în rest, farul are o înălțime de aproximativ 8 metri. La bază se află postamentul compus din 2 trepte, peste care se ridică corpul paralelipipedic și după aceea prisma octogonală terminată la partea superioară cu o cornișe cu console care susțin carcasa metalică a lămpii farului ce formează totodată și acoperișul. Spațiul în interior este cilindric, cu scara spirală din piatră. Autorul acestei creații inginerești este inginerul Artin Aslan, de etnie armeană. În jurul numelui lui sunt țesute sumedenie de legende de dragoste. Se păstrează o fotografie din 1861, după C. Begerman, probabil vreun englez cu hobby în această nouă descoperire, fotografia. Un mal înalt, case, corăbii, o turlă de geamie, farul.

Intrat în patrimoniul național, farul supranumit genovez este un obiectiv turistic inedit pentru vizitatorii orașului. Cu mai mult timp în urmă, clădirile din spatele farului adăposteau primul muzeu al mării.

 
La 27 septembrie 1909 se inaugura cu tot fastul național portul Constanța. Odată cu marea construcție al cărui artizan este inginerul Anghel Saligny fusese construit și farul numit ”Carol 1”, montat într-un turn de piatră, cu o înălțime de 21,75 m deasupra nivelului mării, luminat cu o lampă electrică cu 104 becuri. Pe două dintre fațade au fost montate basoreliefurile înfățișând chipul regelui Carol și al împăratului roman Traian, și o placă cu textul ”Portul Constanța mărit și apărat de valurile mării sub domnia regelui Carol l”. În timpul celor două războaie mondiale clădirea a suferit numeroase distrugeri și pagube. Mai apoi însemnele regale au fost date jos de vremelnicii puterii.

Cu ocazia marilor sărbători prilejuite de centenarul începerii lucrărilor portului, la 26 septembrie 1996, pe lângă alte multe manifestări omagiale a fost refăcută din bronz, pe cheltuiala Administrației portului, toată lucrarea decorativă de la început. Artistul plastic Traian Marinescu a fost cel care a semnat ampla lucrare de restaurație, basorelieful cu chipul regelui Carol în greutate de 2,5 tone fiind turnat în atelierele Șantierului naval din Constanța.

Alături de far se află pavilionul unde casa regală și în special regina Elisabeta obișnuia să-și petreacă verile la mare, pavilion numit ”Cuibul reginei”, proiectat de Victor Stephanescu și construit sub supravegherea lui Anghel Saligny. Astăzi, aici funcționează Muzeul portului, având numeoase piese de colecție unice.