Constanţa de odinioară Priorităţile Primăriei erau chiar priorităţile cetăţenilor oraşului! (galerie foto)

În ultimele zile ale lui septembrie 1934, la Constanţa s-a desfăşurat cel de-al treilea Congres al Federaţiei Generale a Presei de Provincie din România. Publicistica dobrogeană cunoştea o viaţă trepidantă. Federaţia Generală de Provincie luase fiinţă la Galaţi, în octombrie 1932, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din Dobrogea îl avea ca preşedinte pe Constantin Sarry, directorul celui mai important cotidian, Dobrogea Jună, şi secretar general pe Al. Demetriad, omniprezent la toate activităţile culturale, cu pana şi cu fapta, actor, jurnalist, om de litere. De menţionat că prima asociaţie profesională de presă din provincie, Cercul ziariştilor profesionişti, s-a constituit în 1922, sub preşedinţia lui Dumitru Ghionis Delaistru.
 
Programul celor două zile de congres cuprindea următoarele manifestări:  ziua I,  29 septembrie: ora 6.15, primirea la gară a delegaţilor şi a participanţilor, care vor fi cazaţi la hotel Palace; ora 8 - micul dejun; ora 9 - şedinţa festivă în sala de recepţii a hotelului; ora 11 - depunerea actului constitutiv al Uniunii Ziariştilor şi masa; ora 15 - continuarea lucrărilor Congresului; ora 18 - vizitarea oraşului; ora 20 - banchet oferit de Municipiu, ora 22 - Kermeza Presei la Terasa Vraja Mării. Ziua a doua, duminică, 30 septembrie: ora 8 - mic dejun; ora 9 - încheierea lucrărilor; orele 10 - 11.30 - vizitarea plajei Mamaia; ora 12 - masa colegială, orele 14 - 15 - vizitarea portului şi a instalaţiilor; orele 15 - 18 - excursie cu vaporul de lux „Principesa Maria“.


 
Congresul s-a desfăşurat în sala Palatului municipal (astăzi, sala de festivităţi a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie). Scopul declarat al congresului a fost anunţat limpede din ordinea de zi: apărarea libertăţii scrisului, a prestigiului, a intereselor profesionale ale tuturor ziariştilor din provincie. Au participat la dezbateri sindicatul presei din Oltenia, Sindicatul Ziariştilor din Galaţi, Sindicatul Ziariştilor Profesionişti din Banat, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din Dobrogea, Asociaţia Presei din Buzău, Asociaţia Presei din Maramureş, Asociaţia Presei din Bucovina, Asociaţia Presei din Moldova de mijloc şi Sindicatul Presei Române din Crişana şi Maramureş.
 
Prezenţa câtorva zeci de confraţi din ţară dă prilej organizatorilor să tipărească două broşuri: un studiu despre istoricul presei dobrogene, conceput de Al. Demetriad şi apărut din rotativa Dobrogei June, şi o prezentare a Constanţei, semnată de avocat Scarlat Huhulescu, prim-ajutor de primar al municipiului. Era, de fapt, alocuţiunea sa rostită de la tribuna congresului presei, pe care a numit-o „Constanţa eri, astăzi, mâine, Tomis, Kiustendje, Constanţa“ (tipografia „Lucrătorii asociaţi“, Constanţa).


 
Din această lucrare în 16 pagini se desprind câteva informaţii importante despre viaţa edilitară a oraşului la acea dată: Constanţa era aşezată pe o suprafaţă de 6.205 hectare, dezvoltându-se vertiginos în perioada 1914-1934, timp în care populaţia a crescut de cinci ori.

 
Evocând trecutul, raportorul sublinia: „S-au realizat sub ocrotirea regală câteva opere edilitare care merită să fie subliniate: construcţia portului, cu minunatele sale instalaţiuni pentru exportul cerealelor şi al produselor petrolifere, silozurile şi staţia de petrol care sunt instalaţiuni unice în Europa, alimentarea cu apă de la Dunăre, canalizarea, Cazinoul, Palatul municipal, construcţiuni de şcoli şi biserici, pavarea oraşului,“

 

În schimb, prezentului îi alocă o atenţie sporită: „Administraţia actuală municipală, în frunte cu energia în mişcare a tânărului nostru primar dl. Horia P. Grigorescu, şi-a propus să continue cu toată vigoarea epoca de înflorire urbanistică dinainte de război, şi, într-un timp relativ scurt, a reuşit să imprime un alt ritm realizărilor edilitare la Constanţa.“ (Să precizăm că Horia Grigorescu, primar şi apoi prefect al Constanţei, era doctor în drept la Paris, avocat, fost deputat, fruntaş liberal.)
 
Realizările administraţiei locale aflate la datorie în anul de referinţă, 1934, sumele cheltuite şi interesul arătat celor mai importante probleme cetăţeneşti, într-o succintă enumerare: „Actuala administraţie comunală a reuşit pavagii de 57.844.000 lei, construcţii şi terminări de clădiri - 8.000.000, canalizări cu apă şi cu ape menajere - 12 milioane, construirea unui dig necesar creării unei plaje artificiale - 3 milioane, construirea unui pavilion la Mamaia - 12 milioane, construirea bisericii «Sfântul Constantin» - 3,5 milioane, reparaţii la şcoli, biserici, construirea unei şcoli primare în cartierul «Elena Movilă» - 3 milioane, repararea radicală a Cazinoului municipal - 5 milioane, precum şi multe alte lucrări de interes general cum ar fi contribuţia de 3 milioane lei pentru abatorul comunal - contribuţia pentru terminarea aerogării. Toate aceste lucrări sunt executate în campania de lucru a anului acesta.“  



 
Mai raporta prim-ajutorul de primar către ziariştii prezenţi la Congresul presei de provincie: „Pe cele 30 de hectare câştigate prin consolidarea malurilor, în partea de nord-est a oraşului se va construi un cartier modern. Am obţinut gratuit de la dl. N.P. Sassu, ministrul de agricultură şi domenii, 700.000 puieţi pentru a fi împădurită porţiunea dintre Reconstrucţia dobrogeană şi staţia de hidrologie şi terenul dintre uzina electrică pe o porţiune de circa 30 ha. La această donaţie se adaugă 2.000 pini maritimi din pepiniera Ţigăneşti pentru a fi plantaţi pe b-dul Regina Maria până la Mamaia.
 
Din planul general de construcţie a staţiunii Mamaia, în 1934 se realizează pavilionul,  600 cabine, pe 2 etaje, cu portice pompeiene şi cu un patio spaniolesc în faţă, ceea ce va face ca această staţiune să devină una din cele mai frumoase din Europa. Jetee-ul în mare va fi din beton armat, iar la capătul său se vor face instalaţii speciale pentru toate suporturile de apă, după primul ciclu de realizări din staţiunea Mamaia. Staţiunea este complet iluminată cu electricitate şi are canalizare cu apă potabilă.“
 
Cea mai importantă şi mai urgentă lucrare edilitară pe care a evidenţiat-o raportorul a fost consolidarea malurilor mării de la Cercul militar (fostul hotel Carol, astăzi Comandamentul marinei militare) până la plaja Mamaia: „Finanţarea acestei lucrări pe care sperăm să o ducem la bun sfârşit este în parte asigurată prin taxele pe care municipiul le încasează la exportul produselor petrolifere prin acest port, taxe aprobate prin legea votată de actualul parlament.“


 
Ziariştilor prezenţi la Congres, de oriunde erau veniţi, li se sugera, în spiritul datoriei profesionale şi al responsabilităţii faţă de ţară, să promoveze litoralul maritim, oraşul Constanţa, calitatea serviciilor turistice. Să-şi facă datoria, solidari  în interes naţional.
 
Și poate nu întâmplător, anul următor,  Organizaţia Mondială a Turismului, care avea şi la Bucureşti o agenţie, se adresa primarului Constanţei cu o ofertă de preţ pentru o broşură de propagandă, intitulată „Constanţa et la Cote d’Argent“, în limbile franceză, engleză şi germană, într-un tiraj de 15.000 de exemplare. „După cum aţi putut constata, propaganda noastră în străinătate în favoarea Mării Negre Româneşti a avut anul acesta un deosebit succes, permiţându-ne aducerea în ţară a numeroase grupuri de străini, atât la Constanţa, cât şi în localităţile învecinate. Tipărind de pe acum această broşură, în condiţiuni tehnice cât mai satisfăcătoare şi începând distribuirea ei printre agenţiile noastre din străinătate, din vreme, vom reuşi fără îndoială să aducem anul viitor un număr crescând de turişti străini la Constanţa, traducând în rezultate practice pentru Marea Neagră Românească propaganda făcută“ (Arhivele statului, Direcţia judeţeană Constanţa, fond Primăria Constanţa, dosar 13, fila 173).
 
Aşa a fost odinioară!...