Constanţa de odinioară Scriitorul Liviu Rebreanu, invitatul primăriei la Mamaia, cu promisiunea că va primi pământ

Se pare că toţi primarii noştri au promis pământ la Mamaia pentru vreo vilă sau casă de vacanţă. E drept, cu motivaţii diferite. Aflăm chiar de la autorul „Pădurii spânzuraţilor” că şi el a fost ademenit cu aşa ceva.
 
În jurnalul pe care scriitorul Liviu Rebreanu l-a ţinut în timpul vieţii sale, aminteşte, cu amănunte picante, despre o vizită pe care a făcut-o la Constanţa în prima lună a anului 1937. Unele practici balcanice din timpul vizitelor protocolare s-au păstrat şi astăzi. Observaţiile acide ale scriitorului la adresa unor personalităţi locale îi descoperă şi o altă latură de caracter. Să reţinem că pentru participarea la o şezătoare literară organizată de Liceul „Mircea cel Bătrân“, primăria făcea oficiile de gazdă, ea suporta cheltuielile de deplasare şi cazarea şi tot ea plătea onorariul, demn de valoarea unui scriitor cu mare succes, care îşi lansase cea mai mare parte a operei sale. Liviu Rebreanu, un excelent portretist, a reţinut nu doar toate numele celor cu care a comunicat, ci şi - pe ceas -programul consumat cu gazdele.
 
„Jurnalul“ a apărut la editura Minerva, în 1984, şi cuprinde în volumul al doilea şi acest text: „Ieri dimineaţă pe urmă am plecat la Constanţa, însoţit de Mugur, Blazian şi Negulescu. Ne-a primit în gară numai Mitric cu un profesor, poet local, Grigore Sălceanu, împreună cu doamnele lor. Am tras la «Grand Hotel»! Şi până la amiazi am făcut o vizită primarului Horia Grigorescu, foarte amabil, care ne-a pus la dispoziţie o maşină să vizitez oraşul. M-am oprit întâi la muzeul comunal pentru secţia arheologică, apoi în port la gara maritimă. Am dejunat la restaurant «Veneţia», oaspeţii managerului, iar apoi am mers cu maşina la Mamaia, unde într-adevăr s-au făcut lucrări admirabile. Am fost dus acolo mai ales pentru că se zice că primăria vrea să-mi dea un loc să-mi fac o mică vilă. La 5,1/2 am făcut o vizită la prof. Sălceanu, care s-a ostenit mult să ne cinstească. Apoi, la 8,1/2 am plecat la sala de festivităţi a liceului. Arhiplină, fireşte.
 
Serbarea prezidată de episcopul Gherontie, o figură de o mediocritate îngrozitoare. A vorbit directorul liceului, apoi Sălceanu, Aurel Vulpe şi Mugur care mi-a făcut o apologie într-adevăr excepţională. Conferinţa mea despre Coşbuc a avut obişnuitul succes. Au cântat pe urmă la pian un elev şi o tânără italiană măritată cu un marinar român, doamna Ceausa Camegli, care vrea să cânte şi la radio. La acelaşi restaurant «Veneţia» a urmat o masă de 20 de persoane oferită de primărie. Primarul trebuind să plece la Bucureşti a venit ajutorul Scarlat Huhulescu. Dintre cei prezenţi să însemn pe directorul portului Cotaru (corect, Cotovu - n.n.) cu doamna care face literatură şi care m-a invitat să vizitez portul etc., surorile acestei doamne - d-nele Dancea şi Isăcescu. A trebuit să dau câteva autografe pe cărţi aduse la miezul nopţii de la librărie. La 2,1/2 am trecut cu primarul la un cabaret, unde artiştii care terminaseră programul au fost puşi să dea o reprezentaţie pentru noi. Nostim tipul directorului, un pezevenghi şi jumătate. La 3,1/2 am ajuns la hotel, la 4 m-am culcat, la 5,3/4 m-am sculat, la 6,3/4 am plecat spre Bucureşti cu rapidul şi am sosit la 10,20. Rezultat, 6000 lei onorar. Primarul mi-a promis solemn un loc la Mamaia. Să-l vedem!“
 
Nu ştim dacă a primit sau nu pământ la Mamaia şi dacă şi-a făcut vila dorită, era doar perioada în care primăria îi încuraja pe intelectualii ţării să-şi întoarcă privirea spre Dobrogea!
 
Oricum, Rebreanu a venit des la mare, a fost găzduit în general la hotel Francez, în vecinătatea Direcţiei Agricole de astăzi, fiind invitat de prietenul său Ion Marin Sadoveanu şi mereu alături de Ion Minulescu sau Tudor Vianu. Un alt prieten bun i-a fost constănţeanul Horia Roman, fiul cel mic al lui I.N. Roman, cu care a petrecut multe toamne în via scriitorului de lângă Piteşti. Despre el Horia scria: „A fost omul care a fermecat adolescenţa mea prin talentul, prin bărbăţia şi cordiala lui înţelegere pentru tineri“.