S-a stins reputatul lingvist Marin Petrișor, fostul decan al Facultății de Litere al Universității Ovidius

Reputatul lingvist Marin Petrișor s-a stins, în această zi, la București, la vârsta de 85 de ani.

Prof. univ. dr. Petrișor a fost decan al Facultății de Litere a Universității Ovidius și membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România, filiala Constanța.

Prof. univ. dr. emerit, filologie, Marin Petrișor s-a născut pe 27 ianuarie 1933, la Fălcoiu, judeţul Olt. 
Studii: 1951-1955, Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, specialitatea: limba şi literatura română; doctor în filologie (1971) cu teza Graiurile bufenilor din Banat. Burse de studii şi stagii de perfecţionare - Fulbright Scholar la University of Washington din Seattle, SUA; Universitatea din Tirana, Albania; Universitatea din Veliko Târnovo, Bulgaria.

Activitatea profesională: în anul 1965 - cercetător ştiinţific principal la Centrul de Istorie, Filologie şi Etnografie al Academiei Române din Craiova; în 1966 - şef al Sectorului de Dialectologie. În paralel, a predat un curs special de geografie lingvistică la Facultatea de Filologie a Universităţii din Craiova, devenind lector titular, apoi în anul 1974 a devenit conferenţiar.

A funcţionat ca Fulbright Scholar la Universitatea Washington din oraşul Seattle, în anul academic 1974-1975. La cererea Universităţii Washington, Ambasada Română de la Washington a făcut demersurile necesare, cerându-i Ministerului
Învăţământului din România o prelungire, în vederea continuării activităţilor de pregătire în cadrul bursei Fulbright. S-a întors în ţară la Universitatea din Craiova, în toamna anului 1976, şi şi-a reluat activitatea de conferenţiar, primind şi sarcina de prodecan a Facultăţii de Filologie.

În 1993, a devenit profesor, iar din 1997 a fost numit decan, având două mandate, pe care le-a încheiat în anul 2004, când s-a pensionat. La pensionare, i s-a oferit distincţia de decan onorific, iar în anul 2012 a primit distincţia de profesor emerit la Universitatea Ovidius Constanţa. Dialectolog dăruit profesiei sale, a avut forţa să colinde ţara adunând date despre graiul ţăranului român, stabilind originea dialectelor româneşti şi punând alături opiniile şi teoriile marilor lingvişti.

A studiat prin anchete făcute pe teren graiurile din Banat şi din Oltenia, precum şi unele graiuri româneşti vorbite în afara graniţelor ţării, în special din Valea Timocului, publicând astfel peste 90 de lucrări. A participat la elaborarea Atlasului complex al Porţilor de Fier (1972), pentru care a primit Premiul Academiei Române. L-au preocupat, în egală măsură, toponimia şi istoria limbii române, contribuind la elaborarea Dicţionarului toponimic al Olteniei.


Specialiştii apreciază că Marin Petrişor şi-a asigurat recunoaşterea în bibliografia dialectologică românească, prin autenticitatea faptelor dialectale şi a rigorii metodei utilizate (prof. dr. Teofil Teaha).

Prin lucrarea „Graiurile insulare daco-române (1993)” „face dovada unui erudit de mare valoare” (prof. dr. Grigore Brâncuş).Studiile sale au fost citate în lucrări de sinteză, cum ar fi Istoria lingvisticii
româneşti, Tratatul de dialectologie românească, Bolgarski etimologicen recnik, tom. I, Narl-Banat (Introducere) etc

Afiliere: Societatea culturală română-turcă „Mustafa Kemal Atatürk”; Romanian Studies Group SUA; Societatea de Ştiinţe Filologie; Societatea Română de Lingvistică Romanică.

Publicaţii: M. Petrişor şi T. Teaha, colaborare la Atlasul complex al Porţilor-de-Fier (versiuni în limbile română, engleză, franceză şi rusă), red.-şef acad. Ştefan Milcu, EAR, Bucureşti, 1971 (cap. „Dialectologie”, 10 coloane + hărţi lingvistice); M. Petrişor, Graiurile insulare dacoromâne. Graiurile bufenilor din Banat, Editura Globus, Bucureşti, 1993, 179 p.; M. Petrişor, Structura dialectală a Olteniei, TUO, Constanţa, 1994, 137 p.; M. Petrişor, Graiuri dacoromâne în contact, TUO, Constanţa, 1994, 123 p.; M. Petrişor, Dialectul dacoromân, Ovidius University Press, Constanţa, 2002, 100 p.; M. Petrişor, Aspecte ale bilingvismului dialectal. Graiurile insulare ale bufenilor din Banat, în Studii de dialectologie, istoria limbii şi onomastică. Omagiu domnului Teofil Teaha, coord. Maria Marin, Daniela Răuţu, EAR, Bucureşti, 2011, p. 429-435; M. Petrişor, Arii dialectale ale transhumanţei păstorilor din Ţara Bârsei în ALR, în Studia linguistica et philologica. Omagiu Profesorului N. Saramandu la 70 de ani, editor Manuela Nevaci, Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2011, p. 681-689. 


După terminarea Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti în 1955, Marin Petrişor a fost remarcat de acad. Iorgu Iordan, devenind preparator la catedra acad. Alexandru Rosetti. A ocupat prin concurs postul de şef de cabinet la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic de 5 ani din Timişoara, ulterior Universitatea din Timişoara. Până în 1963, Marin Petrişor a funcţionat aici ca şef de cabinet, asistent şi lector ţinând cursuri de istoria limbii române, dialectologie română şi de introducere în filologia română.

În 1963 s-a transferat ca lector la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Constanţa, unde a funcţionat 3 ani, apoi a ocupat, prin concurs, postul de cercetător principal la Centrul de Istorie, Filologie şi Etnografie al Academiei Române. În paralel, a predat un curs special de geografie lingvistică la Facultatea de Filologie a Universităţii din Craiova, la care s-a transferat în 1972. Aici a devenit conferenţiar, în tot acest timp specializându-se şi ţinând cursuri de dialectologie şi toponimie, pe lângă numeroasele lucrări ale profesorilor din învăţământul preuniversitar pentru obţinerea gradului didactic I, pe care le-a îndrumat. În perioada 1974 şi 1976 a funcţionat ca lector Fulbright la Universitatea Washington din Seattle, SUA, unde a predat limba şi cultura română.

În 1990 a revenit la Constanţa, la Facultatea de Litere şi Teologie a noii Universităţi Ovidius din Constanţa, punând umărul la consolidarea prestigiului ei. A fost şeful Catedrei de limbă română şi limbi clasice, iar din anul 1997 a devenit decanul facultăţii. Profesorul Marin Petrişor este recunoscut ca un nume de mare autoritate în cercetarea graiurilor insulare şi a graiurilor româneşti de tranziţie, lucrările sale Graiurile insulare dacoromâne, Graiurile bufenilor din Bana“ (Bucureşti, 1993) şi Graiuri dacoromâne în contact (Constanţa, 1994) constituind repere esenţiale în dialectologia românească. Acestor lucrări li se adaugă
volumele Structura dialectică a Olteniei (Constanţa, 1994) şi cursul de dialectologie Dialectul dacoromân (Constanţa, 2000), alături de numeroasele studii şi articole de dialectologie şi toponimie publicate în periodicele de specialitate care întregesc o operă ştiinţifică de excepţie.