Averea și interesele senatorului USR Remus Eugen Negoi. Cum au oscilat veniturile (DOCUMENTE)

• A absolvit cursurile de doctorat și și-a luat diploma de doctor în Economie la ASE București în perioada 2009-2012
• Ca venituri, în anul anterior completării declarației din 2022, Remus Negoi a încasat un venit de 136.477 lei de la Senatul României

 
Remus Negoi este senator din partea partidului USR în Parlamentul României, ales pe listele electorale de la Constanța. până la alegerile din 2020, senatorul a fost angajat în mediul privat, stând departe de-a lungul anilor de o carieră publică, politică.
 
A absolvit cursurile de doctorat și și-a luat diploma de doctor în Economie la ASE București în perioada 2009-2012. Anterior, a absolvit Universitatea „Ovidius” din Constanța (1997), în calitate de economist, specializarea Turism-Servicii. Din 2017 a fost, pe rând, președinte și la organizația municipală și la cea județeană a USR Constanța.
 
Din 2012 a fost asociat unic și administrator la Alera Tech SRL, iar din 2009 a fost asociat și administrator la Vecodrom SRL. Între 2004 și 2012 a fost director adjunct la M7 Electrnics SRL, unde anterior a fost consilier comercial.
 

Avere și interese

Cea mai recentă declarație de avere a fost depusă la mijlocul lunii iunie 2022, la Parlamentul României. Conform acesteia, nu deține imobile sau terenuri. Totodată, are două conturi deschise la Banca Transilvania, un prim cont deschis în 2015, cu un sold de 5.489,35 lei, iar al doilea deschis în 2021, cu un sold de 26.655,18 lei. Ca datorii, soția are trei credite, contractate în 2020, respective 2021. Primul este în valoare de 45.002 lei, al doilea în valoare de 2.069,49 lei. Al treilea credit este în valoare de 3.544,01 lei.
 
Ca venituri, în anul anterior completării declarației, Remus Negoi a încasat un venit de 136.477 lei de la Senatul României. Soția, angajată ca șef punct lucru adjunct economic la SNTFM CFR – Marfa SA – punct de lucru Palas, a încasat 57.133 lei. Pentru copil, familia Negoi a primit 2.568 lei alocație. Soția a mai încasat prin PFA Expert Contabil Negoi Mihaela suma de 30.500 lei, pentru servicii contabile.
 
Comparativ, în declarația de avere completată în anul 2021, în cele două conturi erau sumele de 11.550,21 lei, respectiv 24.142,38 lei. Totodată, nu era menționat decât creditul contractat în 2020. Ca venituri, Eugen Remus Negoi a precizat suma de 1.095 lei, reprezentând indemnizația de consilier județean, cât și suma forfetară aferentă decembrie 2020 – 4.982 lei – de la Senatul României. Soția a încasat de la CFR Marfă suma de 51.376 lei. De la Primăria Ovidiu a primit indemnizație operator calculator în secție de vot pentru alegerile locale și parlamentare, în total fiind vorba de suma de 2.400 lei. Fiica soților Negoi a primit alocația de 1.982 lei și bursă de performanță în valoare de 4.078 lei. Mihaela Negoi a mai realizat venituri prin PFA – 3.500 lei, dar și de la Tribunalul Constanța a primit 2.000 de lei pentru expertiză contabilă.
 
Mai mult, în declarația depusă la început de mandate de parlamentar apar ma imulte plasamente către partidul USR Constanța, fiind vorba de 7.000 lei, 11.000 lei, 30.000 lei, respectiv 10.000 lei. Ca datorii, apar mai multe sume de la persoane fizice, astfel:

• Ciobanu Gabriel – 25.000 lei
• Caragheorghe Dumitru – 20.000 lei
• Dan Ion Relu – 10.000 lei
• Dragu Marius Alexandru – 10.000 lei
• Filip Victor – 20.000 lei
• Garip Sebastian – 27.000 lei
• Iagăr Diana Rozalia – 28.000 lei
• Mauna Anca – 24.000 lei
• Mirea Ion – 20.000 lei
• Cornel Andrei Neagu – 5.000 lei
• Nicolae Mihai Ionuț - 10.000 lei
• Turiță Claudia Maria – 41.000 lei
• Zisman Alisa – 10.000 lei
• Dordea Andrada -20.000 lei
• Turiță Claudia Maria – 23.000 lei

Soția, Mihaela Negoi, mai avea două credite din 2019, respective 2020, în valoare de 886,39 lei, respectiv 2.971,80 lei. Ca venituri din alte surse, în plus apare o donație de campanile electoral, în valoare de 11.000 lei de la Talpeș Crișan Liviu.

 
Conform declarației de interese din 2022, cât și în cele din activitatea de senator, nu apare decât funcția politică de vicepreședinte neremunerat la USR Constanța.
 

Inițiative legislative depuse/votate

Alături de un alt coleg, Negoi a depus o inițiativă legislativă prin care autoritățile locale sunt obligate să pună în ședințe de dezbatere publică toate proiectele de acte normative din 5 domenii de importanță majoră pentru comunitate: strategii, adoptarea bugetului, rectificările bugetare, impozite și taxe locale, organizarea și funcționarea serviciilor publice.
„Inițiativa legislativă vine în urma unei serii de întâlniri cu secretari generali din primării, consilieri locali, consilieri județeni, viceprimari sau primari.  În acest moment legislația prevede obligativitatea consultării publice pentru actele normative importante din administrațiile publice locale, doar dacă această consultare este solicitată, în scris, de asociații legal constituite sau de alte autorități publice. Coaliţia sărăciei a votat împotriva legii”, exemplifică parlamentarul.
 


Tot în această sesiune parlamentară, a votat şi legea 25/2022 privind crearea cadrului legal pentru protejarea mediului marin împotriva efectelor deversărilor ilegale de deșeuri provenite de la navele care folosesc porturile românești.



„Legea contribuie la îmbunătățirea procesului de predare-primire controlată în instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite de la nave şi ar trebui să pună ordine în portul Constanța. Fiecare administraţie portuară trebuie să elaboreze şi să implementeze un plan corespunzător de preluare şi gestionare a acestor deşeuri”, susține senatorul.
 

Un alt proiect dezbătut în Senat în ultimele 6 luni este cel referitor la colectarea timbrului monumentelor istorice.
 

„În Lista monumentelor istorice din România figurează peste 30.000 de obiective, însă statisticile sunt îngrijorătoare în ceea ce priveşte starea de conservare a multora dintre acestea. Timbrul Monumentelor Istorice reprezintă unul dintre puţinele instrumente naţionale de finanţare pentru protejarea acestora. Legea prevede alocarea a 3% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc către Ministerul Culturii, pentru Institutul Naţional al Patrimoniului, în vederea finanţării lucrărilor de restaurare, conservare şi consolidare a monumentelor istorice. Am susţinut proiectul în Comisia economică a Senatului, iar votul a fost “pentru” în unanimitate”, mai spune senatorul constănțean.
 

O altă lege pentru care a votat în parlament şi pe care a susţinut-o şi printr-o intervenţie în plenul Senatului este cea care prevede asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix.



„România are nevoie de o reglementare în domeniul accesului la servicii de internet, mai ales în contextul în care a fost promulgată legea USR care oferă posibilitatea plăţii online a impozitelor şi taxelor pentru toţi cetăţenii. Propunerea legislative stabileste dreptul persoanelor fizice din România de a li se asigura accesul la cel puţin un serviciu funcţional de internet în bandă largă, prin intermediul unei conexiuni la punct fix”, mai adaugă Remus Negoi.
 

Una dintre cele mai importante legi pe care le-a votat este legea offshore care permite exploatarea gazelor din Marea Neagră.



„Actul normativ asigură securitatea energetică a României prin faptul că statul poate oricând să intervină şi să redirecţioneze gazele către piaţa românească în caz de criză energetică, iar în cazul contractelor bilaterale care se vor încheia Agenţia Naţională a Rezervelor Statului are drept de preempţiune. Din păcate, amendamentul USR referitor la directionarea către Pilonul 2 de pensii a banilor care revin statului român din exploatarea gazelor din Marea Neagră nu a fost adoptat. Conform calculelor am fi putut ajunge fiecare dintre noi să avem până la 30.000 euro pentru pensie pentru un stagiu complet de cotizare”, se arată în raportul de activitate.
 

Pentru a face dreptate zecilor de mii de medici de familie, specialişti sau stomatology, parlamentarul a votat Legea 227/2022 prin care activitatea medicilor în cabinetele individuale va fi considerată vechime în muncă.
 

Și pentru că fenomenul vânzării copiilor în Romania a luat amploare începând cu anul 1990 şi până acum mii de minori au fost vânduți, fiind trataţi ca o simplă marfă în scopul obţinerii de avantaje materiale, „am susţinut legea care incriminează faptele prin care copiii cădeau victime vânzării, prin ocolirea procedurilor de adopţie. Propunerea legislativă, inițiată de parlamentarii USR a remediat un vid legislativ în această materie”, explică în continuare Negoi.
 

Nu în ultimul rând pentru că sănătatea publică este un subiect care ar trebui să ne preocupe pe toţi, iar riscul nutriţional este cel mai mare risc la adresa sănătăţii publice atât în România, cât şi în Europa, parlametarul își explică votul pentru legea 335/2022 privind etichetarea nutriţională voluntară Nutri Score: „România are nevoie de un nou sistem de etichetare nutriţională, vizual, bazat pe o structură cromatică, uşor de interpretat, care să informeze consumatorul indifferent de nivelul de educaţie al acestuia. Sistemul a fost aplicat deja în mod voluntar în mai multe ţări europene, iar studiile au arătat că o astfel de inscripţionare cromatică este asociată cu alegeri alimentare mai sănătoase. Legea a fost respinsă la vot în Senat, desi parlamentarii USR au votat pentru”.
 


Un alt proiect votat de grupul parlamentar USR este cel care prevede ca taxa pe viciu să ajungă direct la Ministerul Sănătăţii.
În prezent taxa pe viciu nu ajunge la Ministerul Sănătăţii, ci la Ministerul Finanţelor, de unde alocările pentru sănătate sunt în permanentă concurenţă cu alte priorităţi bugetare, de multe ori doar populiste. Legea 336/2022 propune ca această taxă să meargă direct la Ministerul Sănătăţii ca venituri prroprii cu indicarea obiectivelor de finanţare, însă proiectul a fost respins la vot.
 
În Secțiunea Documente puteți consulta declarațiile de avere și de interese ale lui Remus Negoi.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Cum a evoluat averea și interesele deputatului PSD Lucian Lungoci (DOCUMENTE)