Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Lumea marinarilor Escală mirifică în țara romului. Cadeți, „Mircea”, Havana (GALERIE FOTO)
Lumea marinarilor: Escală mirifică în țara romului. Cadeți, „Mircea”, Havana (GALERIE FOTO)
03 Jun, 2024 17:00
03 Jun, 2024 17:00
03 Jun, 2024 17:00
ZIUA de Constanta
880
Marime text
880
Marime text
Miercuri, 2 iunie 1976, la ora 08.35, nava-școală “Mircea”, aflată sub comanda căpitanului de rangul 3 Eugen Ispas, a încheiat manevra de acostare la cheul Marinei Militare din Havana. La intrarea în port, nava a fost întâmpinată de două vedete militare cubaneze.
Activitățile protocolare au început odată cu sosirea la bord a ambasadorului României în Cuba, Excelența Sa Petre Ionescu și a atașatului nostru militar, colonelul Gheorghe Albu, a comandantului Marinei Militare, primarului Havanei, precum și a numeroși diplomați și ofițeri superiori care, după trecerea în revistă a navei, au participat la un dejun.
La rândul lor, oficialii români au efectuat vizite de curtoazie la viceministrul şi şeful Marinei de Război revoluţionare cubaneze, comandantul de corvetă Aldo Santamaria Cuadrado, unde a fost prezent şi şeful de stat major al Marinei de Război, căpitanul de fregată Pedro M. Perez Betancoort şi la preşedintele Administraţiei Metropolitane din Havana, Luis Mendez Morejon.
Răsfăț marinăresc
La dispoziția marinarilor români au fost puse autocare ce i-au plimbat atât în orașul vechi, cât și în cel nou, făcând îndelungate staționări la obiectivele de interes istoric sau turistic.
„În prima zi a escalei, un grup de ofițeri a fost la celebra «Tropicana» - va consemna comandorul Valentin Donici în cea de-a doua ediție dedicată “Veteranului valurilor”.
După servirea mesei în restaurantul Cazinoului, de un rafinament și un lux șocant, adăpostit sub un uriaș clopot de sticlă și cu oglinzi de cristal, s-a trecut în grădina luxuriantă, înconjurată de palmieri seculari drapați cu cortine de liane.
Spectacolul nocturn a avut loc pe o scenă centrală perfect integrată în decorul natural. Grădina are 800 de locuri, ansamblul numără 120 de artiști și 60 de orchestranți, iar intrarea costă 100 de dolari.
Dansatoarele și cântărețele, în majoritate mulatre născute și crescute în ritmul muzicii și al dansului, cu corpuri care parcă depășesc desăvârșirea, măsurate la șubler (sic!), împreună cu partenerii și orchestranții au coborât pe estradă din ... palmieri.
Jocurile de lumini colorate ale reflectoarelor, jeturile flăcărilor intermitente sau vălătucii de fum ușor albăstrui care, asemenea unor nori, se rostogolesc pe platforma scenei, dau impresia că totul plutește undeva, la mare înălțime.
La realizarea acestor efecte de sunet și lumină contribuie o întreagă armată de specialiști capabili să deservească instalații electronice ultramoderne, grupate într-o adevărată uzină vie.
Spectacolul a început cu interpretarea melodiei «Frumoasele nopții moscovite» (în traduce locală), continuând cu dansuri folclorice legate de lupta de eliberare a sclavilor negri. Muzica și coregrafia sunt tipice populațiilor din vestul Africii, prelucrate și stilizate.
Partea a doua a programului a cuprins un bogat repertoriu de cabaret, tinerele mulatre demonstrând că în acest gen al uzicii și dansului rămân imbatabile.”.
„TROPICANA. Program fastuos de cabaret și de folclor cubanez. Feerie tropicală. Dansurile negrilor. Tam-tam-uri. Religia. Mayombe. Religia Yoruba. Societatea secretă a sclavilor negri. Abakua. Noaptea tropicală cu vrăjitorul Babalu, şerpi și bufniţe, broaşte și imploraţii (incantaţii) sălbatice, cu Chago zeul focului și Iemaya zeiţa mării. Iarăși tam-tam-uri.
Dans magic în jurul unui schelet uman vegheat de un vultur naturalizat, înconjurat de broaşte ţestoase, coarne de bivoli și berbeci.
O clipă fabuloasă din viaţa Africii negre, transplantată în Cuba de sclavii spaniolilor, reînviată pentru noi la Guanabacao.” – avea să-și amintească peste ani scriitorul Radu Theodoru, singurul cronicar român participant la eveniment.
A doua zi o delegație a marinarilor români, formată din ofițeri și cadeți, a depus o coroană de flori la Monumentul eroului național Jose Marti din Piaţa Revoluţiei.
Membrii echipajului au vizitat Academia Navală, condusă de căpitanul de fregată Armando Michelena Torres, și au participat la întreceri sportive în compania gazdelor.
În aceeași seară, vedetele de la „Tropicana” au susținut un spectacol pentru întregul echipaj al navei-școală „Mircea”, în sala unui club din vecinătatea portului.
În zilele care au urmat marinarii români au vizitat Muzeul de Istorie din Guanabacoa, case memoriale, piețe și monumente, precum și Palatul prezidențial al dictatorului Fulgencio Batista.
O zi întreagă a fost destinată pentru vizitarea stațiunilor Playa Royal, Santa Maria del Mar, renumita Varadero și plaja Tropico Jibacoa. Oaspeților români li s-au oferit mese tradiționale în cele mai luxoase restaurante, precum „Varșovia”, unde – evident - favorite au fost berea cubaneză și arhicunoscutul rom Havana Club.
Cotidianul „Granma”, ziarul oficial al comitetului Central al Partidului Comunist, a relatat pe larg vizita faimosului velier-școală al Marinei Române în Cuba.
Luni, 7 iunie 1976, „Mircea” a început manevra de plecare de la cheu, cu vele și motor, navigând de-a lungul coastei de nord a Cubei spre portul Hamilton din Arhipelagul Bermudelor.
Bibliografie:
- Valentin Donici, “«Mircea», Pasărea Phoenix a Marinei Române”, Editura Europolis, Constanța, 2008
- Marian Moșneagu, Niculae Ștefan, “România la Bicentenarul SUA. Primul voiaj transatlantic al navei-școală «Mircea» 4 martie-30 august 1976”, Editura Militară, București, 2016
- Radu Theodoru, „O viață fără fard. Mărturii. Mărturisiri” Vol. II, Editura Paco, București, 2020
Sursa foto: Colecția Comandor (rtr) Anton Butnaru
Despre Marian Moşneagu
Comandorul (r) dr. Marian Moşneagu s-a născut la 29 iunie 1961, în comuna suceveană Boroaia, „în pridvorul Bucovinei”, însă în 1976 destinul i-a călăuzit pașii spre Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” din Constanţa. A urmat apoi cursurile Institutului „Mircea cel Bătrân” (1980-1984) şi ale Facultăţii de Litere, Istorie, Drept şi Teologie, specializarea Istorie, din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa (1995-1998), unde a finalizat și studiile aprofundate (1999). Ulterior, a devenit doctor în Istorie, la Universitatea din Craiova (2004). La numai 40 de ani a devenit cel mai tânăr director al Muzeului Marinei Române (2001-2006) şi primul ofițer de marină şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016).
Este autor al lucrărilor „Ziua Marinei la români” (2002), „Cultul apelor la români” (2004), „Politica navală postbelică a României (1944-1958)” (ediţia I 2005, ediţia a II-a 2006), „Odiseea navei-şcoală «Constanţa»” (2004), „Regele şi Regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor & fregatelor «Regele Ferdinand» şi «Regina Maria»” (2006), „O istorie tragică a Marinei Comerciale Române” (2006), „Dicţionarul marinarilor români” (2008), „Eroii Marinei Române” (2009), „Elita Marinei Regale Române în rezistenţa anticomunistă” (2010), „Presa Marinei Române. Dicţionar bibliografic” (2011), „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie” (2012), „Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale” (2013), „Fregata-amiral «Mărăşeşti»” (2014), „Uniformele Forţelor Navale Române” (2016), „Şefii Statului Major al Forţelor Navale. Enciclopedie” (2016), „Amiralii României. Dicționar enciclopedic” (2017), „Cavalerii Mării Negre. Ofițeri de marină distinși cu Ordinul Militar «Mihai Viteazul»” (2019), „Armata Română pe frontul Canalului Dunăre-Marea Neagră” (2020) și „Legendele «Albatrosului»” (2021) și coautor al altor 30 de albume, ghiduri, dicționare, enciclopedii, monografii și culegeri de documente. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (1992) și al Comisiei Române de Istorie Militară (1999) și redactor-șef al revistelor „Cap Compas”, „Magazin Nautic” și „Misiunea”.
Citește și:
Lumea Marinarilor Oh, Mexico! „Mircea”, Atlantic, Bicentenar
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
