Lumea Marinarilor Sublocotenenții promoției 1923. Școala Navală, Principele Carol, “Mărășești”
Lumea Marinarilor: Sublocotenenții promoției 1923. Școala Navală, Principele Carol, “Mărășești”
03 Jul, 2023 19:55
ZIUA de Constanta
1500
Marime text
În frumoasa tradiție a Marinei Regale Române, la festivitatea de avansare a noilor promoții de absolvenți ai Școlii Navale era nelipsit un reprezentant al Familiei Regale.
Astfel, pe 3 iulie 1923, la ora 10.45, Alteța Sa Regală Principele moștenitor Carol (proaspăt avansat general de divizie și viceamiral, fiind onorific, inspector general de armată) sosea în portul Constanţa pentru a asista la ceremonia avansării la gradul de sublocotenent de marină a absolvenţilor Şcolii Navale.
Trenul Regal a tras pe cheu la dana 0, de unde A.S.R. a urcat direct la bordul distrugătorului “Mărăşeşti”, unde a fost întâmpinat cu toate onorurile de contraamiralul Constantin-Niculescu Rizea, inspector tehnic al Marinei, contraamiralul Vasile Scodrea, comandantul Diviziei de Mare şi căpitan-comandorul Nicolae Păiş, comandantul distrugătorului.
O gardă prezintă onorul iar muzica intonează Imnul Regal. Alături de toţi ofiţerii Diviziei de Mare, la bord se mai află comandantul Şcolilor de Marină, comandorul ing. Corneliu Bucholtzer, noii sublocotenenţi, elevii din Şcoala Navală şi toate autorităţile civile, militare şi consulare.
După oficierea serviciul divin de către preotul garnizoanei şi clerul bisericesc, comandantul Şcolilor Marinei face apelul ofiţerilor morţi pentru ţară și apoi citeşte Înaltul Decret Regal de avansare a noilor sublocotenenţi.
A.S.R. Principele Carol le vorbeşte tinerilor sublocotenenţi şi-i felicită pe fiecare în parte.
La finalul ceremoniei își ia rămas bun de la toţi ofiţerii, anunţând că este mutat ca inspector al Aviaţiei, dar promiţând că va rămâne totdeauna sufleteşte în mijlocul camarazilor marinari, ajutându-i pentru binele şi propăşirea Marinei.
De la bordul distrugătorului “Mărășești”, A.S.R. se deplasează cu vedeta antisubmarin nr. 1 la bordul pasagerului S.M.R. “Împăratul Traian”, unde s-a servit o masă comună la care au luat parte toţi ofiţerii Diviziei de Mare şi ai Şcolilor de Marină.
După amiază, două canoniere au ieșit în largul mării pentru o plimbare de două ore în sudul litoralului. A.S.R. Principele Carol s-a aflat la bordul canonierei “Locotenent-comandor Stihi Eugen”, comandată de locotenent-comandorul Preda Fundățeanu, viitor adjutant al principelui regent, respectiv adjutant al regelui Carol al II-lea, care i-a acordat o mare încredere.
Bibliografie: Marian Moșneagu, “Fregata-amiral «Mărășești»”, Editura Militară, București, 2014
Sursa foto: Colecția Marian Moșneagu
Despre Marian Moşneagu
Comandorul (r) dr. Marian Moşneagu s-a născut la 29 iunie 1961, în comuna suceveană Boroaia, „în pridvorul Bucovinei”, însă în 1976 destinul i-a călăuzit pașii spre Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” din Constanţa. A urmat apoi cursurile Institutului „Mircea cel Bătrân” (1980-1984) şi ale Facultăţii de Litere, Istorie, Drept şi Teologie, specializarea Istorie, din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa (1995-1998), unde a finalizat și studiile aprofundate (1999). Ulterior, a devenit doctor în Istorie, la Universitatea din Craiova (2004). La numai 40 de ani a devenit cel mai tânăr director al Muzeului Marinei Române (2001-2006) şi primul ofițer de marină şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016).
Este autor al lucrărilor „Ziua Marinei la români” (2002), „Cultul apelor la români” (2004), „Politica navală postbelică a României (1944-1958)” (ediţia I 2005, ediţia a II-a 2006), „Odiseea navei-şcoală «Constanţa»” (2004), „Regele şi Regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor & fregatelor «Regele Ferdinand» şi «Regina Maria»” (2006), „O istorie tragică a Marinei Comerciale Române” (2006), „Dicţionarul marinarilor români” (2008), „Eroii Marinei Române” (2009), „Elita Marinei Regale Române în rezistenţa anticomunistă” (2010), „Presa Marinei Române. Dicţionar bibliografic” (2011), „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie” (2012), „Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale” (2013), „Fregata-amiral «Mărăşeşti»” (2014), „Uniformele Forţelor Navale Române” (2016), „Şefii Statului Major al Forţelor Navale. Enciclopedie” (2016), „Amiralii României. Dicționar enciclopedic” (2017), „Cavalerii Mării Negre. Ofițeri de marină distinși cu Ordinul Militar «Mihai Viteazul»” (2019), „Armata Română pe frontul Canalului Dunăre-Marea Neagră” (2020) și „Legendele «Albatrosului»” (2021) și coautor al altor 30 de albume, ghiduri, dicționare, enciclopedii, monografii și culegeri de documente. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (1992) și al Comisiei Române de Istorie Militară (1999) și redactor-șef al revistelor „Cap Compas”, „Magazin Nautic” și „Misiunea”.
Citește și:
Lumea marinarilorArdeleanul care a adus „Dobrogea” acasă. 100 de ani de la naștere
Astfel, pe 3 iulie 1923, la ora 10.45, Alteța Sa Regală Principele moștenitor Carol (proaspăt avansat general de divizie și viceamiral, fiind onorific, inspector general de armată) sosea în portul Constanţa pentru a asista la ceremonia avansării la gradul de sublocotenent de marină a absolvenţilor Şcolii Navale.
Trenul Regal a tras pe cheu la dana 0, de unde A.S.R. a urcat direct la bordul distrugătorului “Mărăşeşti”, unde a fost întâmpinat cu toate onorurile de contraamiralul Constantin-Niculescu Rizea, inspector tehnic al Marinei, contraamiralul Vasile Scodrea, comandantul Diviziei de Mare şi căpitan-comandorul Nicolae Păiş, comandantul distrugătorului.
O gardă prezintă onorul iar muzica intonează Imnul Regal. Alături de toţi ofiţerii Diviziei de Mare, la bord se mai află comandantul Şcolilor de Marină, comandorul ing. Corneliu Bucholtzer, noii sublocotenenţi, elevii din Şcoala Navală şi toate autorităţile civile, militare şi consulare.
După oficierea serviciul divin de către preotul garnizoanei şi clerul bisericesc, comandantul Şcolilor Marinei face apelul ofiţerilor morţi pentru ţară și apoi citeşte Înaltul Decret Regal de avansare a noilor sublocotenenţi.
A.S.R. Principele Carol le vorbeşte tinerilor sublocotenenţi şi-i felicită pe fiecare în parte.
La finalul ceremoniei își ia rămas bun de la toţi ofiţerii, anunţând că este mutat ca inspector al Aviaţiei, dar promiţând că va rămâne totdeauna sufleteşte în mijlocul camarazilor marinari, ajutându-i pentru binele şi propăşirea Marinei.
De la bordul distrugătorului “Mărășești”, A.S.R. se deplasează cu vedeta antisubmarin nr. 1 la bordul pasagerului S.M.R. “Împăratul Traian”, unde s-a servit o masă comună la care au luat parte toţi ofiţerii Diviziei de Mare şi ai Şcolilor de Marină.
După amiază, două canoniere au ieșit în largul mării pentru o plimbare de două ore în sudul litoralului. A.S.R. Principele Carol s-a aflat la bordul canonierei “Locotenent-comandor Stihi Eugen”, comandată de locotenent-comandorul Preda Fundățeanu, viitor adjutant al principelui regent, respectiv adjutant al regelui Carol al II-lea, care i-a acordat o mare încredere.
Bibliografie: Marian Moșneagu, “Fregata-amiral «Mărășești»”, Editura Militară, București, 2014
Sursa foto: Colecția Marian Moșneagu
Despre Marian Moşneagu
Comandorul (r) dr. Marian Moşneagu s-a născut la 29 iunie 1961, în comuna suceveană Boroaia, „în pridvorul Bucovinei”, însă în 1976 destinul i-a călăuzit pașii spre Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” din Constanţa. A urmat apoi cursurile Institutului „Mircea cel Bătrân” (1980-1984) şi ale Facultăţii de Litere, Istorie, Drept şi Teologie, specializarea Istorie, din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa (1995-1998), unde a finalizat și studiile aprofundate (1999). Ulterior, a devenit doctor în Istorie, la Universitatea din Craiova (2004). La numai 40 de ani a devenit cel mai tânăr director al Muzeului Marinei Române (2001-2006) şi primul ofițer de marină şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016).
Este autor al lucrărilor „Ziua Marinei la români” (2002), „Cultul apelor la români” (2004), „Politica navală postbelică a României (1944-1958)” (ediţia I 2005, ediţia a II-a 2006), „Odiseea navei-şcoală «Constanţa»” (2004), „Regele şi Regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor & fregatelor «Regele Ferdinand» şi «Regina Maria»” (2006), „O istorie tragică a Marinei Comerciale Române” (2006), „Dicţionarul marinarilor români” (2008), „Eroii Marinei Române” (2009), „Elita Marinei Regale Române în rezistenţa anticomunistă” (2010), „Presa Marinei Române. Dicţionar bibliografic” (2011), „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie” (2012), „Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale” (2013), „Fregata-amiral «Mărăşeşti»” (2014), „Uniformele Forţelor Navale Române” (2016), „Şefii Statului Major al Forţelor Navale. Enciclopedie” (2016), „Amiralii României. Dicționar enciclopedic” (2017), „Cavalerii Mării Negre. Ofițeri de marină distinși cu Ordinul Militar «Mihai Viteazul»” (2019), „Armata Română pe frontul Canalului Dunăre-Marea Neagră” (2020) și „Legendele «Albatrosului»” (2021) și coautor al altor 30 de albume, ghiduri, dicționare, enciclopedii, monografii și culegeri de documente. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (1992) și al Comisiei Române de Istorie Militară (1999) și redactor-șef al revistelor „Cap Compas”, „Magazin Nautic” și „Misiunea”.
Citește și:
Lumea marinarilorArdeleanul care a adus „Dobrogea” acasă. 100 de ani de la naștere
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii