Lumea marinarilor Tragedia care a îndoliat Constanța de sărbători (galerie foto)
Lumea marinarilor:Tragedia care a îndoliat Constanța de sărbători (galerie foto)
02 Dec, 2021 00:00
ZIUA de Constanta
8004
Marime text
O salvare ratată
Scufundarea cargoului „Sadu”, soldată cu pierderea a 15 vieți omenești, rămâne, de departe, cea mai cumplită catastrofă navală petrecută sub ochii salvatorilor, în rada exterioară a portului Constanța.
Și, evident, o pagină cernită din istoria navigației române, greu de explicat și imposibil de acceptat.
Și totuși ea s-a produs sub privirile autorităților, fără nici o șansă pentru membrii echipajului, în frunte cu comandantul navei, clc Sergiu Grigorescu.
Început de iarnă tenebros
În ultimul voiaj, nava ,,SADU” a încărcat în portul Constanţa 3.025 tone cărbune cocsificabil pentru Galaţi. A părăsit portul Constanţa la data de 26 noiembrie 1988, ora 20.00 şi a ajuns la destinaţie la 27 noiembrie 1988, ora 19.00.
După descărcare, nava a plecat de la Galaţi la Constanţa la data de 1 decembrie 1988, ora 7.30, ajungând în rada portului Constanţa în aceeași zi, la ora 22.30, unde a ancorat la distanţa de 1 Mm de digul de larg al portului, stabilită cu radarul.
La locul ancorării, fundul era nisipos iar adâncimea apei de 27 metri.
Condiţiile meteorologice în momentul ancorării constau în vânt forţa 2 din NE, mare calmă.
La sosirea în rada portului Constanţa, nava a ancorat cu ancora din babord, cu 4 chei de lanţ (100 metri), corespunzător adâncimii apei şi stării vremii.
Conform buletinului meteo transmis de Constantin Musteţea de la Centrul Meteo Constanţa, previziunile meteorologice din ziua de 2 decembrie 1988 erau demne de luat în seamă: Constanţa – vânt SE cu 8 m/sec – marea gradul 3 – vizibilitate 8 km; Mangalia – vânt SE cu 4 m/sec – marea gradul 2 – vizibilitate 10 km; platforma de foraj marin ,,Gloria” – vânt din E cu 13 m/sec – marea gradul 4 – vizibilitate 10 km.
Situaţia sinoptică din 2 decembrie 1988 ora 00.00 U.T.C.: depresiune 994 mb – 42⁰ N 08⁰ E – deplasare NE, maxim 1024 mb – 52⁰ N 30⁰ E – staţionează.
Prognoza valabilă 12 ore: Vânt din Est cu 4-6 intensificări în continuare, 12 ore similar – marea gradul 3-4-5 şi în continuare similar – vizibilitate 1-5 mile – în continuare similar.
În aceste condiții, pe 2 decembrie 1988, în jurul orei 11.30, nava ,,SADU” cere permisiunea de ancorare în rada interioară a portului Constanţa, la adăpost: datorită prognozei hidrometeorologice care prevedea o înrăutăţire a timpului, permisiunea a fost acordată de către Căpitănia Portului Constanţa prin şeful de tură, căpitanul de rangul 2 Aurel Grigorescu, care a solicitat navei să-şi comunice poziţia după schimbarea locului de ancoraj.
Către ora 13.20, comandantul Mihai Dede, șeful Secţiei Pilotaj şi Nave Portuare, a anunţat Serviciul operativ al Căpităniei Portului Constanţa că nava ,,SADU” ar fi în dificultate undeva, în zona capului digului de larg.
Imediat după sesizare, căpitanul şef de port s-a deplasat în zona capului digului de larg şi aproximativ la ora 13.30 s-a constatat că nava ,,SADU” era lovită cu violenţă de stabilopozi pe toată lungimea navei, bordul babord, având înclinare de 10-15⁰; în momentul în care nava era lovită de val, această înclinare creştea până la circa 20-30⁰.
Locul de eşuare al navei se află la aproximativ 750 metri de capătul digului de larg, iar nava era orientată cu prova spre Nord.
Odată cu căpitanul şef de port, la locul evenimentului a ajuns contraamiralul Gheorghe Anghelescu, șeful Departamentului Transporturilor Navale, acestea fiind primele persoane care au intrat în legătură cu nava.
Numai în acest moment, comandantul navei ,,SADU” a luat legătura radio prin VHF, în canalul 67, cu căpitanul şef de port.
Imediat după sosirea la faţa locului, au fost dirijate spre locul evenimentului remorcherele ,,ZIMBRUL-3”, ,,ALEXANDRIA-4” (care au părăsit nava ,,TOMIS”, la a cărei manevră participau), ,,VITEAZUL” şi ,,HERCULES” care se aflau acostate în danele de aşteptare din port, precum şi nava ,,ORION” – proprietatea PETROMAR, care se afla în zona capului digului.
Ora 13.23 – Comandantul navei ,,ORION” este dirijat să se apropie de nava ,,SADU” şi să-i dea remorcă.
Nava ,,ORION” şi remorcherul ,,VITEAZUL” au încercat să se apropie de nava ,,SADU” la locul de eşuare, pentru a da remorcă.
Din cauza înclinării foarte mari a navei ,,SADU”, echipajul nu a mai putut interveni eficient pentru legarea remorcii.
Ora 13.40 – Se raportează evenimentul în conformitate cu Ordinul adjunctului ministrului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor - şef al Departamentului Transporturilor Navale, contraamiralul Gheorghe Anghelescu, nr. 107 din 16.01.1987, către organele de stat şi partid, forul tutelar şi organele de procuratură.
Ora 14.05 – S-au alertat pompierii militari şi civili pentru participarea la salvarea echipajului cu scări telescopice.
Nava anunţă că are inundată magazia 3 şi că pătrunde apă în compartimentul maşini, nivelul acesteia fiind în continuă creştere. În compartimentul maşini funcţionau două Diesel generatoare şi pompele de evacuare a apei.
Ora 14.45 – Nava anunţă înclinare în bordul babord (spre cheu) circa 40⁰.
Ora 15.10 – Comandantul anunţă că nu se mai poate circula pe navă din cauza înclinării - echipajul fiind adunat în bordul tribord la nivelul comenzii.
Ora 15.15 – Prin cabinetul şefului Departamentului s-au făcut intervenţii la Ministerul Apărării Naţionale pentru aprobarea de participare la operaţiunea de salvare a echipajului a elicopterelor militare de la baza Tuzla.
Ora 15.37 – A fost anunţat Spitalul Port pentru trimiterea de urgenţă a echipajelor specializate în prim ajutor.
Ora 15.40 – Elicopterul militar şi elicopterul care deserveşte PETROMAR Constanţa şi care se află parcat tot la baza Tuzla, sosesc în zonă.
Ora 15.45 – Este contactat inginerul Izet de la I.E.P. – M.T.Tc. pentru pregătirea şi deplasarea la locul evenimentului a unui număr suficient de proiectoare pentru iluminat.
Ora 15.50 – Nava se redresează aproximativ pe chilă dreaptă, după care începe să se scufunde cu pupa, până când apa a ajuns la nivelul punţii etalon – moment în care echipajul a sărit în apă iar nava s-a răsturnat spre tribord, scufundându-se.
Ora 16.02 – Nava este scufundată, echipajul aflându-se în apă şi încercând să se salveze spre dig.
Ora 16.10 – Remorcherul ,,LEBĂDA-2” este dirijat spre locul sinistrului pentru participarea la acţiunea de salvare a echipajului. Această navă revenea din marş, din zona platformelor de foraj şi a primit ordin să execute misiunea de salvare şi căutare a echipajului.
Ora 16.45 – Se anunţă la locul evenimentului că au fost salvaţi șase membri din echipaj.
Ora 16.50 – A fost alertată Marina Militară (locotenent major Pocneţ), care trimite la locul evenimentului o grupă militară cu echipamentul necesar intervenţiei.
În continuare, se fac eforturi de către remorcherele şi echipele de intervenţie aflate la faţa locului pentru salvarea supravieţuitorilor. La operaţiunea de salvare/căutare a echipajului au participat următoarele forţe: ,,GALAŢI-4”, ,,ORION”, ,,ALEXANDRIA-4”, ,,ZIMBRUL-3”, ,,PILOT-1”, ,,LEBĂDA-2”, ,,VEGA”, ,,OCNIŢA”, ,,VITEAZUL”, ,,HERCULES”, ,,SIRENA-7”, ,,SIRENA-11”, ,,SIRENA-2”, ,,SIRENA- 3”, ,,ROVINARI-18”, ,,ROVINARI-20”, ,,ROVINARI-24”.
Echipe de intervenţie formate din militari ai Marinei Militare, pompieri militari şi civili şi salariaţi ai I.C.H. au controlat toată noaptea de 2 spre 3 decembrie 1988 în zona digului de larg – digul Sud Agigea – Portul Constanţa Sud.
Trupele de grăniceri au fost instruite să supravegheze cu atenţie zona litoralului.
Ora 18.00 – Remorcherul ,,LEBĂDA-2” aduce în faţa sediului Căpitănei Port Constanţa un supravieţuitor.
Ora 18.45 – Remorcherul ,,ZIMBRUL-3” aduce la remorcă o barcă pneumatică (proprietate a Marinei Militare), de care era agăţat un cadavru.
Ora 19.35 – Pilotina aduce o plută de care era legat un cadavru.
Ora 20.50 – Remorcherul ,,ZIMBRUL-3” raportează descoperirea unui cadavru.
Ora 20.58 – Remorcherul ,,GALAŢI-4” raportează descoperirea unui alt cadavru. Se încearcă recuperarea lor cu ajutorul celor două remorchere şi a pilotinei. Toate navele cooptate acţionează în continuare pentru căutarea şi salvarea eventualilor supravieţuitori.
Ora 21.45 – Pilotina recuperează un cadavru.
Ora 21.48 – Remorcherul ,,VITEAZUL” recuperează un cadavru.
Ora 22.10 – Şalupa militară 575 recuperează un cadavru.
Ora 22.30 – Nava militară ,,EMIL RACOVIŢĂ”, aparţinând Unităţii de Scafandri, se deplasează spre zona litoralului.
Ora 22.32 – Pilotina soseşte în faţa sediului Căpităniei, având la bord un cadavru, care a fost identificat ca fiind al comandantului Grigorescu Sergiu.
Ora 23.20 – Şalupa militară nr. 575 acostează la dana din faţa sediului Căpităniei portului, având la bord trei cadavre – unul dintre ele fiind identificat drept şeful mecanic Toma Aurel.
Ora 23.45 – La condiţiile în care vizibilitatea a scăzut sub 20 metri din cauza ceţii dense, căpitanul şef de port ordonă tuturor navelor care participă la operaţiunile de cercetare, căutare şi salvare să ancoreze în siguranţă în rada interioară şi să rămână pregătite pentru reluarea operaţiunilor, imediat ce condiţiile vor permite.
Căutări fără speranțe
Timp de 11 zile, nave, elicoptere și forțe specializate – medici, pompieri și scafandri de luptă – coordonate de autorități au continuat căutările de-a lungul litoralului, spre Sud.
Sâmbătă, 3 decembrie 1988
Ora 00.15 – Se întrerupe complet acţiunea de căutare şi salvare, navele participante fiind ancorate în siguranţă.
Se menţine legătura radio cu navele aflate în rada portului, care comunică permanent condiţiile hidrometeorologice, precum şi dacă observă ceva deosebit în zonele proprii de ancoraj.
În acelaşi timp, se continuă căutarea pe digul de larg şi pe digul de Sud de către echipele de intervenţie specializate de la uscat.
Ora 02.15 – Condiţiile de vizibilitate se îmbunătăţesc şi din dispoziţia căpitanului şef de port se reia acţiunea de cercetare, căutare şi salvare de către nave.
Ora 08.00 – Remorcherul ,,VITEAZUL” recuperează un cadavru, care este transportat la m/n ,,EMIL RACOVIŢĂ” de către barca pneumatică ,,BOMBARDUL”. Un grup de militari din Marina Militară, un grup de pompieri militari şi un grup de pompieri civili continuă cercetarea pe dig la stabilopozi.
Ora 08.25 – Comandantul navei ,,EMIL RACOVIŢĂ” avizează că cadavrul recuperat de remorcherul ,,VITEAZUL” este identificat ca fiind al motoristului Nicola Marian.
Ora 10.50 – Remorcherul ,,SIRENA - 7” găseşte la digul de Sud în dreptul macaralei plutitoare două cadavre.
Ora 12.00 – Cadavrele sunt transportate cu ,,BOMBARDUL” la nava ,,EMIL RACOVIŢĂ”.
Ora 12.03 – A fost degajat din stabilopozi, în zona sinistrului, corpul unui tânăr, lovit la cap, decedat; de asemenea şi cadavrul motoristului Suliman Negeadin.
Ora 12.15 – Din cauza înrăutăţirii condiţiilor meteo, vânt W/SW forţa 6 spre 7, se sistează operaţiunile de căutare, remorcherele care participă la căutări ancorând la adăpost.
Ora 18.20 – Avand în vedere timpul nefavorabil, remorcherele participante la operaţiunile de cercetare/căutare/salvare sunt retrase şi acostate în port.
Duminică, 4 decembrie 1988
Ora 02.00 – Condiţiile hidrometeorologice se îmbunătăţesc şi, din ordinul căpitanului şef de port, navele ,,VITEAZUL”, ,,HERCULES”, ,,LEBĂDA-2”, ,,OCNIŢA”, ,,VEGA”, ,,ORION”, ,,SIRENA-9”, ,,SIRENA-11” reiau operaţiunea de cercetare şi căutare.
Navele de mai sus au efectuat cercetare şi căutare, având repartizate zone de patrulare în perimetrul rada interioară, dig larg, dig Sud, dig de Est, intrare port şi la Sud de digul de Sud în zona Eforie.
Ora 03.30 – Remorcherul ,,HERCULES” comunică faptul că a observat pete de motorină în zona naufragiului.
Ora 08.00 – Un grup de militari din Marina Militară, un grup de pompieri militari şi un grup de pompieri civili continuă cercetarea pe dig, la stabilopozi.
Ora 08.30 – Remorcherele ,,PETROMAR”, ,,LEBĂDA-2”, ,,OCNIŢA” şi ,,VEGA” primesc ordin să întrerupă acţiunea de căutare şi să se retragă în port la baza ,,PETROMAR”, urmare a solicitării întreprinderii pentru efectuarea unor operaţiuni urgente la platformele de foraj.
Ora 10.20 – Nava militară ,,GRIGORE ANTIPA” iese cu scafandrii la digul de larg, în zona scufundării navei ,,SADU”.
Ora 10.30 – Se cere aprobarea pentru două elicoptere pentru patrulare şi căutare.
Ora 10.40 – Se ţine legătura radio permanentă cu forţele de căutare şi salvare de la uscat din zona digului de larg şi cu toate navele care execută această operaţiune.
Ora 11.00 – Se solicită trimiterea pe digul de larg a unei macarale şi a unei maşini de pompieri.
Ora 11.20 – Se comunică participarea la operaţiunile de căutare şi a şalupei S.M. 170.
Ora 12.20 – Se raportează la Comitetul Judeţean de Partid, în atenţia primului secretar, că acţiunea de cercetare/căutare şi salvare continuă intens cu toate forţele disponibile.
Ora 17.00 – Odată cu lăsarea întunericului, se întrerupe operaţiunea de căutare de la capul digului de larg şi, de asemenea, operaţiunile de căutare pe mare.
Ora 17.50 – Navele care au participat la acţiunea de cercetare şi căutare primesc ordin să întrerupă activitatea şi să se retragă în port.
Luni, 5 decembrie 1988
Ora 06.50 – Se reia operaţiunea de căutare cu remorcherele ,,VITEAZUL”, ,,HERCULES”, nava ,,GRIGORE ANTIPA”, ,,SIRENA-7”.
Ora 08.00 – Un grup de militari din Marina Militară, un grup de pompieri militari şi un grup de pompieri civili continuă cercetarea pe dig, la stabilopozi.
Ora 09.45 - Remorcherele ,,VITEAZUL” şi ,,HERCULES” ancorează datorită ceţii dense.
Ora 10.30 – Prin Cabinetul şefului Departamentului Transporturilor Navale se solicită ministrului Apărării Naţionale aprobarea pentru intervenţia elicopterelor militare de la Tuzla în operaţiunile de cercetare şi căutare pe mare; aeroportul Tuzla informează că acestea vor decola când condiţiile meteorologice vor permite.
Ora 12.30 – Scafandrii militari efectuează cercetări între dig şi epavă.
Remorcherele ,,HERCULES” şi ,,VITEAZUL” au reînceput cercetarea în zonă, condiţiile hidrometeorologice permiţând aceasta.
Ora 12.40 – Căpitanul de rangul 3 Cornel Mihai de la Grupul de Scafandri militari comunică faptul că lângă insuliţa de la PTM (zona ,,FUCSIA”) au fost găsite cinci rame, o centură de salvare, un pachet de rachete semnalizare – care au fost preluate de G.I.S.M. (tov. Bădescu).
Ora 13.30 – Remorcherul ,,VITEAZUL” fiind în patrulare, la 2 Mm travers de cap Tuzla, nu are nimic deosebit de raportat; condiţiile hidrometeorologice observate de navă sunt: vânt din sector Sud – 7 m/sec, marea gradul 3, vizibilitate 6 cabluri.
Ora 14.30 – Remorcherul ,,VITEAZUL” comunică: De la Mangalia 2 Mm de coastă / 3 Mm intrare far Mangalia, nimic deosebit, vânt din Sud, 6 m/sec, marea gradul 3, vizibilitate 2 cabluri.
Ora 14.45 – Cele două remorchere salvatoare ,,HERCULES” şi ,,VITEAZUL” primesc ordin să revină în patrulare spre Constanţa.
Ora 14.50 – Scafandrii militari localizează poziţia epavei şi o marchează, legând o geamandură ,,cap de mort” de castelul acesteia, urmând a continua cercetările.
Ora 16.30 – Operaţiunile de căutare încetează din cauza timpului nefavorabil – ceaţă deasă, navele se retrag în port.
Marți, 6 decembrie 1988
Ora 07.00 – Remorcherele ,,VITEAZUL”, ,,HERCULES” şi nava ,,GRIGORE ANTIPA” părăsesc portul, deplasându-se spre zona epavei ,,SADU”.
Ora 08.00 - Un grup de militari din Marina Militară, un grup de pompieri militari şi un grup de pompieri civili continuă cercetarea pe dig, la stabilopozi.
Ora 08.20 – Comunicat Petre Chirobocea - I.C.H. pentru trimiterea remorcherului ,,SIRENA - 7” şi scafandri grei la nava ,,SADU”.
Ora 08.25 – Remorcherele şi şalupele cu scafandri pe poziţiile de lucru m/n ,,SADU”, pe digurile de la Agigea şi interior între Canal Dunăre-Marea Neagră, echipe care cercetează stabilopozii de pe uscat şi de pe apă (cu participarea I.C.H.).
Ora 08.30 – Remorcherul ,,VITEAZUL” şi remorcherul ,,HERCULES” pornesc în patrulare Constanţa-Mangalia pe lângă coastă, la limita de siguranţă.
Ora 08.33 – La operaţiunile de la m/n ,,SADU” participă şi
,,COMETA - 1” cu scafandri grei, împreună cu remorcherul ,,COBADIN” (ambele aparţinând SERUN Agigea).
Ora 09.40 – Din ordinul căpitanului şef, Flota va transmite un C.P. pentru toate navele R.S.R. aflate în Marea Neagră, pentru o atentă supraveghere a suprafeţei apei în vederea recuperării eventualelor obiecte sau materiale provenind de la m/n ,,SADU”.
Ora 09.40 – La operaţiunile de cercetare ale epavei ,,SADU” participă şi ,,CORAL-2” cu scafandri civili ai I.E.F.M. NAVROM Constanţa.
Ora 10.35 – Scafandrii militari raportează: vizibilitatea în apă este circa 2 metri, iar pe corpul navei, în bordul babord şi în zona cuprinsă între chila navei şi chila de ruliu din babord se observă mai multe găuri de apă deformate, cea mai mare dintre ele fiind poziţionată în dreptul magaziilor 2 şi 3, la aproximativ 7 metri prova de castel şi la aproximativ 5 metri sub nivelul punţii principale, având dimensiunile de circa 10 metri x 0,70 metri.
Se mai constată, de asemenea, că geamurile de la castel sunt sparte, balustrăzile sunt îndoite, capacele gurilor de magazii nemaifiind la post.
Barca de salvare cu motor a fost găsită între stabilopozi la aproximativ 2 metri sub nivelul apei, spartă şi răsturnată, fără nici un fel de obiecte în ea.
Se continuă inspecţia spre pupa şi în jurul castelului.
Ora 12.00 – De asemenea, scafandrii militari care au efectuat scufundări la epavă raportează următoarele:
- în bordul babord au fost controlate balustrăzile şi copastia şi nu s-a observat nimic deosebit.
- Ancora din babord la post.
- Nava orientată cu prova spre dig (sub un unghi de aproximativ
30⁰), prova şi pupa navei fiind balizate cu două geamanduri ,,cap de mort”
- Elica are vârfurile palelor îndoite pe o distanţă de circa 15 cm de la vârf.
- Cârma se află în poziţie ,,banda dreapta” şi îndoită.
- Vizibilitatea sub apă este de 1-1,5 metri, fiind nevoie de proiectoare şi pregătire pentru intrare în compartimentele navei.
Ora 12.40 – Control cu elicopterul pe traseul Mamaia –Mangalia la 2 km de coastă şi survolează plaja.
Ora 14.35 – Scafandrii militari încep controlul zonei cuprinsă între epavă şi dig.
Ora 15.20 – Nava de intervenţie cu scafandri ,,GRIGORE ANTIPA” a terminat inspecţia fundului apei între epavă şi dig – nimic de semnalat.
Din cauza întunericului din apă se sistează cercetările cu scafandri militari.
Ora 17.50 – Toate utilajele participante la operaţiuni (inclusiv navele) primesc ordin să sisteze activitatea şi să revină în port, odată cu lăsarea intunericului.
Miercuri, 7 decembrie 1988
Ora 07.30 – Remorcherul ,,VITEAZUL” şi nava ,,GRIGORE ANTIPA” părăsesc portul pentru operaţiuni de căutare. În continuare, un grup de militari din Marina Militară, un grup de pompieri militari şi un grup de pompieri civili continuă cercetarea pe dig, la stabilopozi.
Ora 08.32-09.50 – Remorcherul ,,VITEAZUL” execută operaţiuni de patrulare şi cercetare în zona Constanţa-Vama Veche.
Ora 10.40 – Nava ,,GRIGORE ANTIPA” comunică că se continuă operaţiunile cu scafandri la epava navei ,,SADU”.
Ora 12.45 – ,,CORAL-2” ancorat în zona de căutare, lângă nava ,,GRIGORE ANTIPA”.
Ora 14.05 - ,,CORAL-2” acţionează cu scafandrii pentru recuperarea parâmelor de la epava navei ,,SADU”.
Ora 16.00 – ,,CORAL-2”; 16.50 – ,,VITEAZUL”; 16.30 – ,,GRIGORE ANTIPA” îşi încetează activitatea, odată cu lăsarea întunericului şi revin în portul Constanţa.
Joi, 8 decembrie 1988
În toată această perioadă, litoralul este supravegheat permanent de către unităţile de grăniceri.
Ora 07.00 – Navele ,,EMIL RACOVIŢĂ” şi ,,CORAL-2” cu mai multe grupe de scafandri, se deplasează la locul epavei pentru cercetări.
Ora 10.00 – Căpitanul Portului Constanţa dispune către G.I.S.M. Constanţa ca remorcherul salvator ,,VITEAZUL” să patruleze în zona de litoral cuprinsă între Vama Veche şi Mamaia şi să raporteze rezultatele cercetării.
Ora 10.30 – Remorcherul salvator ,,VITEAZUL” anunţă Căpitănia Portului că a plecat în misiune.
Ora 13.20 – Nava ,,EMIL RACOVIŢĂ” raportează că a terminat misiunea de scufundare-cercetare cu scafandri şi nu a observat nimic deosebit.
Ora 13.45 – Căpitanul Portului Mangalia informează Căpitănia Portului Constanţa că remorcherul ,,VITEAZUL” se află în poziţie travers Mangalia, în marş de patrulare către Vama Veche şi nu are nimic deosebit de raportat.
Ora 16.00 - Remorcherul ,,VITEAZUL” se află la 2 Mm travers de capul digului de larg Constanţa, se îndreaptă spre Mamaia, nu are nimic deosebit de raportat.
Ora 16.35 – Remorcherul ,,VITEAZUL” intră şi acostează în portul Constanţa, în dana Ro-Ro Nord; la terminarea misiunii de cercetare-patrulare nu s-a semnalat nimic deosebit.
Vineri, 9 decembrie 1988
În continuare, litoralul este supravegheat de unităţi de grăniceri.
Ora 06.45 – Căpitănia Portului avizează G.I.S.M. să instruiască remorcherul ,,VITEAZUL” ca la ora 07.00 să plece din dană în misiune de patrulare.
Ora 08.50 – Remorcherul ,,VITEAZUL” pleacă în misiune de cercetare-patrulare spre Vama Veche.
Nava ,,EMIL RACOVIŢĂ” continuă cercetările cu scafandri în zonă.
Ora 10.30 – Nava ,,EMIL RACOVIŢĂ” comunică prin radio că nu se pot face scufundări din cauza timpului nefavorabil, vânt puternic şi valuri mari.
Ora 11.05 – Remorcherul ,,VITEAZUL” se află la 1,5 Mm travers Mangalia, în drum spre Vama Veche. Nimic deosebit de semnalat.
Ora 12.35 - Remorcherul ,,VITEAZUL” se află travers Tuzla. Nimic deosebit de semnalat. Condiţiile hidrometeorologice observate erau: vântul – 8 m/sec., marea gradul 3-4.
Ora 13.10 – Nava ,,EMIL RACOVIŢĂ” a intrat în portul Constanţa şi a acostat la dana de aşteptare, întrerupându-şi activitatea din cauza timpului nefavorabil.
Ora 13.20 – Remorcherul ,,VITEAZUL”, aflat în poziţie la 2 Mm Est dig Constanţa, anunţă că nu a observat nimic deosebit, continuându-şi misiunea de patrulare.
Ora 14.10 – Remorcherul ,,VITEAZUL”, fiind în marş de la Mamaia la Constanţa, pentru intrare în port, nu are nimic deosebit de raportat.
Ora 16.00 – Remorcherul ,,VITEAZUL” a acostat în portul Constanţa.
Sâmbătă, 10 decembrie 1988
În continuare, litoralul este supravegheat de către unităţile de grăniceri.
Ora 078.30 - Nava ,,EMIL RACOVIŢĂ” a dublat farul de ieşire din port, îndreptându-se spre zona epavei.
Ora 07.35 – S-a ordonat ca remorcherul ,,VITEAZUL” să plece în misiune de patrulare în zonele stabilite, urmând a efectua cercetarea/căutarea cel puţin până la ora 16.30.
Ora 09.30 – Remorcherul ,,VITEAZUL” a plecat din port către zona de patrulare, după ce în prealabil şi-a remediat unele defecţiuni apărute la motorul principal al navei.
Ora 09.32 – Nava ,,EMIL RACOVIŢĂ” anunţă Căpitănia Portului că a început operaţiunile de cercetare/căutare cu scafandri.
Ora 10.10 – Remorcherul ,,VITEAZUL” anunţă că este în patrulare spre Vama Veche şi nu a observat nimic deosebit.
Căpitanul portului Constanţa ordonă navei ,,VITEAZUL” să execute aceeaşi misiune şi pentru zilele de 11 şi 12 decembrie 1988, între orele 07.30 şi 16.00.
Ora 10.25 – Nava ,,EMIL RACOVIŢĂ” anunţă Căpitănia Portului că a cercetat toate punctele stabilite pentru a fi clarificate de către experţi şi va depune raport privind constatările făcute.
Ora 11.20 – Comandantul navei ,,EMIL RACOVIŢĂ” anunţă că virează ancora şi se îndreaptă spre port.
Ora 13.30 – Remorcherul ,,VITEAZUL” se află la 2 Mm travers de capul Tuzla, continuând operaţiunea de căutare, nu are nimic deosebit de raportat.
Ora 15.20 – Remorcherul ,,VITEAZUL” solicită aprobarea de intrare în port, raportand că nu observat nimic deosebit.
Duminică, 11 decembrie 1988
Între orele 08.00 și 16.00, remorcherul ,,VITEAZUL” execută marş de patrulare în zona de litoral cuprinsă între Mamaia şi Vama Veche, continuându-şi misiunea de cercetare/căutare şi salvare. Nimic deosebit de semnalat.
Luni, 12 decembrie 1988
Ora 07.00 – Nava ,,EMIL RACOVIŢĂ” a ieşit din port pentru încercări de filmare în zona epavei.
Remorcherul salvator ,,VITEAZUL” îşi continuă misiunea de căutare, patrulând în zonele de litoral stabilite.[1]
Pro Memoria
Evenimentul, soldat cu pierderea totală a navei ,,SADU”, moartea a 11 membri din echipaj şi dispariţia altor 4, s-a produs, conform Raportului întocmit de procurorul general Nicolae Popescu,
„pe fondul indisciplinei din rândul echipajului (?) cât şi a superficialităţii cu care s-a acţionat pentru salvarea persoanelor şi a vasului.”.
Conform Rezoluției Procuraturii Județene Constanța din 15 mai 1989, semnate de procurorii Traian Poenaru și Mihail Guranda, în urma cercetărilor efectuate
„... rezultă că pentru încălcarea dispoziţiilor legale menţionate se fac răspunzători comandantul navei Grigorescu Sergiu, şeful mecanic Toma Aurel şi ofiţerul de cart Rotaru Dănuţ Petruş (dispărut – n.n.)”.
Toți decedați! Ca și șeful timonier Preda Adrian, ofițerul electrician Ceaușu Vasile-Cristian, lemnarul Șerban Pavel, electricianul Gîrbă Marius, motoristul Suliman Negeatin, ofițerul mecanic stagiar Nicola Marian, marinarii Șeuleanu Laurențiu și Gheorghiu Ștefan, bucătarul Vasile Nicolae, șeful mecanic secund Bocai Nicolae (dispărut), precum și ofițerii mecanici de cart Helici Dănuț-Traian (dispărut) și State Iorgu-Sergiu (dispărut).
„Din 1988 în 21 ani până în anul 2009 s-au pierdut 18 nave din cauza neîndeplinirii condiţilor «de bună stare de navigabilitate» – concluzionează în Amintirile sale, clc Nicolae-Romulus Moise, fost director al IEFM NAVROM.
Pe 2 decembrie 1988, nava «Sadu» (4.737 tdw) s-a zdrobit pe stabilopozii digului de Nord al portului Constanţa, sub privirile năucite ale unor «salvatori» (printre care şi un amiral) care de la un post sigur de pe dig, în inconştienţa lor lipsită de răspundere faţă de vieţile oamenilor de la bord, au interzis, prin ordin, abandonarea navei în timp util, cu câteva momente înainte de pierderea acesteia.
Au pierit 15 membri ai echipajului din cei 22, în frunte cu comandantul clc Sergiu-Lucian Grigorescu.”.
Referindu-se la maniera în care contraamiralul Gheorghe Anghelescu a gestionat acest dramatic și atât de tragic eveniment, clc Haralambie Hagiu avea să conchidă în Memoriile sale:
”Ce nu-i pot ierta acestui om este că nu a dat voie echipajului de pe «Sadu» de 4800 tdw să se salveze când, din cauza furtunii, au fost aruncați pe digul de larg.
A preferat să-i înece pe toți, decât să-i salveze. Asta este o crimă care a rămas nepedepsită.
Atunci trebuia să salvezi nava.
Au murit 14 marinari cu comandantul Sergiu Grigorescu.
O navă ca aceea o făcea la Brăila în câteva luni.”
DUMNEZEU SĂ-I ODIHNEASCĂ ÎN PACE!
Bibliografie:
Bibliografie:
- Marian Moșneagu, ”O istorie tragică a Marinei Comerciale Române”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2006
- Clc Haralambie Hagiu, „O viață pe mare”, Editura Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, 2007
- Nicolae-Romulus Moise, „O jumătate de veac în Marină. Volumul II”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2017
Sursa foto: Colecția Marian Moșneagu
Despre Marian Moşneagu
Comandorul (r) dr. Marian Moşneagu s-a născut la 29 iunie 1961, în comuna suceveană Boroaia, „în pridvorul Bucovinei”, însă în 1976 destinul i-a călăuzit pașii spre Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” din Constanţa. A urmat apoi cursurile Institutului „Mircea cel Bătrân” (1980-1984) şi ale Facultăţii de Litere, Istorie, Drept şi Teologie, specializarea Istorie, din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa (1995-1998), unde a finalizat și studiile aprofundate (1999). Ulterior, a devenit doctor în Istorie, la Universitatea din Craiova (2004). La numai 40 de ani a devenit cel mai tânăr director al Muzeului Marinei Române (2001-2006) şi primul ofițer de marină şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016).
Este autor al lucrărilor „Ziua Marinei la români” (2002), „Cultul apelor la români” (2004), „Politica navală postbelică a României (1944-1958)” (ediţia I 2005, ediţia a II-a 2006), „Odiseea navei-şcoală «Constanţa»” (2004), „Regele şi Regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor & fregatelor «Regele Ferdinand» şi «Regina Maria»” (2006), „O istorie tragică a Marinei Comerciale Române” (2006), „Dicţionarul marinarilor români” (2008), „Eroii Marinei Române” (2009), „Elita Marinei Regale Române în rezistenţa anticomunistă” (2010), „Presa Marinei Române. Dicţionar bibliografic” (2011), „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie” (2012), „Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale” (2013), „Fregata-amiral «Mărăşeşti»” (2014), „Uniformele Forţelor Navale Române” (2016), „Şefii Statului Major al Forţelor Navale. Enciclopedie” (2016), „Amiralii României. Dicționar enciclopedic” (2017), „Cavalerii Mării Negre. Ofițeri de marină distinși cu Ordinul Militar «Mihai Viteazul»” (2019), „Armata Română pe frontul Canalului Dunăre-Marea Neagră” (2020) și „Legendele «Albatrosului»” (2021) și coautor al altor 30 de albume, ghiduri, dicționare, enciclopedii, monografii și culegeri de documente. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (1992) și al Comisiei Române de Istorie Militară (1999) și redactor-șef al revistelor „Cap Compas”, „Magazin Nautic” și „Misiunea”.
[1] Conform precizărilor clc Corneliu Idu, căpitanul portului Constanța, la întocmirea istoricului evenimentului au fost luate în consideraţie şi informaţiile primite din partea tuturor participanţilor la activităţile şi operaţiunile efectuate, fiind posibil ca unele dintre ,,orele” ce marchează momentele principale să fie aproximative.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii