Tentativa-eşec a Marianei Mircea de a bloca un mega-proiect Undă verde pentru canalul subteran şi pentru investiţiile la Centrala Nucleară (galerie foto + documente)
Tentativa-eşec a Marianei Mircea de a bloca un mega-proiect: Undă verde pentru canalul subteran şi pentru investiţiile
27 Nov, 2013 00:00
ZIUA de Constanta
6346
Marime text
Cernavodă a găzduit luni o şedinţă cu trei proiecte foarte importante pentru dezvoltarea oraşului - strategia de promovare turistică, pre-studiul de fezabilitate pentru canalul subteran de prevenire a inundaţiilor şi contractul de voluntariat pentru membrii Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă. Dacă primul şi ultimul proiect au fost aprobate cu unanimitate de voturi şi fără opoziţie în rândul consilierilor locali, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu proiectul privind canalul subteran.
Fostul primar al oraşului Cernavodă, consilierul local social-democrat Mariana Mircea, a încercat să blocheze aprobarea acestui proiect, venind cu propunerea amânării acestuia şi reintroducerii lui în prima şedinţă extraordinară.
„Tocmai pentru că este un proiect atât de important, părerea mea este că ar trebui ca toţi consilierii, care sunt interesaţi, să poată să analizeze acest studiu cu atenţie. Vin cu propunerea de amânare a proiectului pentru prima şedinţă extraordinară şi de convocare a unei întruniri tehnice”, a spus Mariana Mircea. Planul i-a fost însă dejucat de urgenţa aprobării acestui proiect, care nu suportă nicio amânare. „Noi trebuie să prezentăm cel puţin studiul de fezabilitate, nu până la sfârşitul anului, că e mult, până când se votează bugetul, pentru că el intră într-o schemă de finanţare. De la Studiul de Fezabilitate trecem la proiectare, dar Studiul de Fezabilitate este documentul de bază, după cum ştiţi, pentru a intra în schema de finanţare”, le-a comunicat primarul Hânsă consilierilor. Proiectul privind realizarea pre-studiului de fezabilitate a trecut în cele din urmă cu unanimitate de voturi, implicit cu votul fostului primar, şi cu promisiunea din partea edilului că va fi organizată pentru consilierii locali interesaţi o şedinţă cu reprezentanţii Administraţiei Canalelor Navigabile, ai IPTANA (proiectantul), ai RAJA şi ai tuturor factorilor implicaţi în acest proiect de amenajare a unui canal subteran.
„Obiectivul nostru îl reprezintă evitarea inundaţiilor în zona de centru”
Primarul Gheorghe Hânsă a mărturisit că există două variante privind amenajarea canalului subteran. Prima propune realizarea unui canal cu profil dreptunghiular, bicasetat şi cu stăvilare pentru apă înaltă, iar lângă el, valabil în ambele variante, este prevăzut un canal pentru ploi normale. Cea de-a doua variantă presupune realizarea a două conducte paralele din tuburi de PAFSIN. „Noi am optat pentru a doua variantă, cea cu conducte cu secţiune circulară, cu material din PAFSIN, un material care sporeşte viteza de evacuare a apei pe conductă şi este mai ieftin cu 200 de mii de euro, cel puţin în evaluare”, le-a spus Hânsă consilierilor. Edilul a mai comunicat că prioritatea numărul 1 în privinţa strategiei de dezvoltare a oraşului o reprezintă realizarea acestui canal. „În planul nostru de reabilitare a falezei, a digului şi ulterior a echipării pentru turism a zonei, pilonul numărul 1, obiectivul de început la toate acestea este evitarea inundaţiilor în zona de centru. Deci cu acesta începem. Ulterior masterplanul, apoi zona de promenadă şi portul turistic”, a declarat Hânsă.
Şeful autorităţii locale a precizat că specialiştii care au propus cele două variante au socotit că orice ploaie ar fi, în condiţiile în care canalul este utilizat corect şi decolmatat, canalul va fi în măsură să evacueze o cantitate foarte mare, de peste 150 litri/metrul pătrat. Hânsă a precizat că acest proiect este făcut de părintele proiectării canalelor Avădanei şi echipa sa, menţionând că proiectul va fi realizat de cei de la IPTANA.
Amendamentul lui Sava nu a avut trecere în Consiliul Local
Pe ordinea de zi a şedinţei s-au aflat, pe lângă cele trei proiecte extrem de importante, alte 26 de iniţiative de interes pentru cetăţenii oraşului. Consilierul local Marian Sava, vicepreşedintele PDL Cernavodă, a făcut ceva vâlvă în privinţa proiectului referitor la menţinerea taxelor de concesiune şi a preţului de pornire la licitaţie asupra terenurilor, însă efortul său s-a dovedit a fi inutil. Sava a propus un amendament privind reducerea cu 10% a acestor taxe. Însă, amendamentul lui Sava nu a avut susţinerea majorităţii consilierilor locali. Acesta a fost votat de Dan Liviu, Robert Hofnăr, Robert Nicolau, Gabriela Răducanu, Mariana Mircea, Cristian Drăghici, inclusiv de Sava, întrunind doar şapte voturi din cele 12 obligatorii. De altfel, chiar preşedintele PDL Cernavodă şi cel de-al doilea consilier local PDL din Consiliul Local Cernavodă, şi anume Hristea Floriean, s-a dovedit unul dintre opozanţii amendamentului. Hristea a precizat că taxele sunt deja foarte mici şi că nu se justifică o reducere a acestora. Nici proiectul în formă iniţială privind menţinerea taxelor nu a trecut. Chiar dacă proiectul în forma iniţială, înaintat de primarul Gheorghe Hânsă, nu a fost aprobat, rămâne în vigoare hotărârea de anul trecut, ceea ce înseamnă că, în ciuda respingerii proiectului, se vor menţine aceleaşi taxe.
Veşti bune din partea Guvernului României
Şedinţa de luni s-a încheiat cu o veste bună. Primarul Gheorghe Hânsă a anunţat că premierul României s-a întâlnit cu premierul Republicii Populare Chineze, Li Keqiang, şi au semnat 13 acte, dintre care două privesc domeniul nuclear. „Două dintre memorandumuri ne privesc pe noi, unul a fost semnat de către SNN (n.r. SN Nuclearelectrica SA), prin director, şi celălalt de către un ministru, pentru partea de colaborare în domeniul general al energiei nucleare”, a menţionat Hânsă. „Ceea ce ne preocupă pe noi foarte tare este acela semnat de SNN”, a mai declarat şeful autorităţii locale, care este de părere că „se grăbeşte foarte tare investiţia pentru reactoarele 2, 3 şi 4 la Cernavodă, în ciuda altor opţiuni ale UE, ale Statelor Unite, ale altora”. „Ceea ce am văzut astăzi (n.r. luni) este istorie şi este istorie de foarte mare importanţă - 13 memorandumuri semnate de către Guvernul României cu a doua ţară ca putere economică din lumea asta şi dintre ele două să privească energia nucleară, şi anume Cernavodă, după părerea mea, este o realizare”, a mai spus edilul.
Averea şi interesele primarului şi ale viceprimarului
Iată averea şi interesele primarului Gheorghe Hânsă, potrivit declaraţiei publicate anul acesta: edilul deţine trei terenuri agricole, unul în Tulcea, de 1,7 hectare, şi două în Cernavodă, de 4.000 de metri pătraţi şi 4.745 de metri pătraţi, un apartament în Cernavodă, de 62,76 de metri pătraţi, un autoturism Skoda. În 2012, Hânsă a obţinut venituri de 12.000 de lei din închirierea unui apartament, de 18.612 lei din pensii, de 17.489 de lei din indemnizaţiile de primar şi de 1.751 lei din indemnizaţia de consilier în cadrul Primăriei Cernavodă. Potrivit declaraţiei de interese din 2013, Hânsă este preşedintele PNL Cernavodă.
Suliman Ecrem - viceprimar PNL deţine un teren intravilan de 250 de metri pătraţi în Cernavodă, un apartament de 66,52 de metri pătraţi, un autoturism Skoda. În 2012, viceprimarul a obţinut venituri de 45.616 lei din indemnizaţia de la Enel. Potrivit declaraţiei de interese din 2013, Suliman Ecrem este membru fondator al Asociaţiei Cernavodă Hospital şi al Rotary Club.
Consiliul Local Cernavodă, avere şi interese
Alexandru Toth - consilier PNL deţine: un teren intravilan de 270 de metri pătraţi în judeţul Prahova, trei apartamente - două în Cernavodă, unul în Constanţa, un spaţiu comercial în Cernavodă şi o casă de vacanţă în judeţul Prahova, localitatea Posada, trei autoturisme (un Peugeot şi două Citroen), două conturi de 6.000 de euro şi 23.000 de lei, o datorie de 280.000 de lei, 2.900 de lei şi 2.500 de lei sunt venituri din activităţi independente de la CMI Dr. Toth Alexandru şi Dr. Toth Cornelia, iar 6.428 de lei este suma obţinută de Toth Alexandru din indemnizaţia de consilier local. Consilierul local este membru al CA-ului Spitalului Orăşenesc Cernavodă, de unde obţine venituri de 19 lei/lună, şi membru al Colegiului Medicilor Dentişti din România. De asemenea, este vicepreşedinte al PNL Cernavodă.
Robert Nicolau - consilier PNL: declară că în 2012 a obţinut aproximativ 60.000 de lei ca angajat al CNE Prod şi al Consiliului Local Cernavodă. Consilierul local este membru de sindicat (SCNE) şi vicepreşedinte în Organizaţia PNL Cernavodă.
Cristian Popa - consilier PNL: deţine un apartament în Cernavodă, de 58 de metri pătraţi, două autoturisme (un Peugeot 307 şi un Audi A5), datorii de 20.000 lei şi 35.000 lei. În 2012 a obţinut venituri de 159.776 lei de la Sucursala CNE Cernavodă şi de 5.640 lei din indemnizaţia de consilier local.
Romeo Tudor - consilier PNL: deţine un apartament în Cernavodă de 46,61 metri pătraţi, un autoturism Rover 75, două conturi de 15.000 de lei şi 17.000 de lei şi are o datorie de 60.000 de lei. În 2012, ca angajat al CNE Cernavodă a primit salarii de 132.432 lei, iar în calitate de consilier local a primit 6.000 de lei. Romeo Tudor este, potrivit declaraţiei de interese din 2013, membru în Sindicatul SCNE şi vicepreşedintele PNL Cernavodă.
Dan Liviu - consilier PC: deţine două terenuri, o casă de locuit şi un apartament. În 2012 a obţinut venituri de 5.532 de lei în calitate de director al IFN Karat SRL şi de 2.851 în calitate de consilier local. Potrivit declaraţiei de interese din 2013, Dan Liviu este asociat unic în cadrul SC Dan Autocond SRL, asociat al SC IFN Karat SRL, preşedinte al Asociaţiei Viitor pentru Cernavodă şi preşedintele al PC Cernavodă.
Mădălin Drăghici - consilier PNL: declară că în 2012 a obţinut venituri de 25.279 de lei ca angajat al SC Elcomex IEA SA. Potrivit declaraţiilor de avere şi de interese, nu deţine terenuri, clădiri, autoturisme sau conturi bancare şi nici alte funcţii.
Marian Cristian Drăghici - consilier PC: deţine o casă de locuit, cinci autoturisme şi un motociclu şi are o datorie de 10.000 de euro. În 2012, consilierul local era administrator al SC DCM Pro Electronic şi al SC Mir Auto Parts SRL. Consilierul local este preşedinte executiv al PC Cernavodă.
Marilena Nicola - consilier PC: deţine şase terenuri, o casă de locuit şi un apartament, un autoturism Skoda Octavia Tour, bijuterii din aur de 15.000 de euro. În 2012, Marinela Nicola a făcut împrumuturi către persoane fizice, înstrăinând suma de 135.000 (nu se precizează moneda). În 2012, aceasta a obţinut venituri de 3.235 lei de la Generali Asigurări, de 4.456 lei de la Consiliul Local Cernavodă şi de 13.154 lei ca medic de familie. Potrivit declaraţiei de interese din 2013, consilierul local este asociat unic în cadrul CMI Dr. Nicola şi preşedinte al Organizaţiei de Femei a PC Cernavodă.
Carmen Marcu - consilier PC: deţine un apartament, trei autoturisme şi o remorcă şi are datorii de 124.000 lei şi de 35.000 lei. În 2012, a obţinut venituri de 3.500 lei ca director comercial al SC Mir Auto Parts SRL. Carmen Marcu este membru fondator al Asociaţiei Civice Viitor pentru Cernavodă şi administrator al SC Iraida - Pet Shop SRL.
Mariana Mircea - consilier PSD: deţine cinci terenuri în Oradea, Cernavodă, Rasova şi Constanţa, două case de locuit în Cernavodă, un apartament în Constanţa şi o motocicletă Kawasaki. În 2012, a declarat venituri de 17.324 de lei de la Primăria Cernavodă, de 3.785 de lei de la Romas Expert, de 2.694 de lei din indemnizaţia de consilier şi de 139.677 de lei din dividente de la Romas Expert.
Gabriela Răducanu - consilier PSD: deţine o garsonieră în Cernavodă. În 2012, a declarat venituri de 19.660 de lei de la Liceul Teoretic Anghel Saligny, de 4.894 de lei de la Consiliul Local Cernavodă şi de 7.210 lei ca antrenor al CS Asociaţia Axiopolis Sport. Gabriela Răducanu este membru de sindicat al FSLI şi membru al Asociaţiei Sportive Şcolare Danubius.
Robert Hofnăr - consilier PSD: a obţinut în 2012 venituri de 9.130 de lei de la Primăria Cernavodă, ca administrator primărie. Consilierul local este de profesie electrician, iar potrivit declaraţiei de interese din 2013 este administrator al SC Energo Util Activ SRL.
Ştefan Pleşa - consilier PSD şi preşedintele PSD Cernavodă: deţine un teren în Cernavodă, un apartament şi o casă de locuit, un autoturism Renault Clio şi un depozit bancar de 8.000 de euro. În 2012, a obţinut venituri de 70.550 de lei ca salariat al CNE Cernavodă, de 10.380 de lei din pensii şi de 4.915 lei de la Consiliul Local Cernavodă.
Marian Sava - consilier PDL: deţine patru terenuri, trei apartamente, o casă şi un spaţiu comercial şi două autoturisme. În 2012, a obţinut venituri de 11.800 de lei ca angajat al unei societăţi şi de 3.019 lei în calitate de consilier local. Sava este vicepreşedintele PDL Cernavodă.
Hristea Floriean - consilier PDL: deţine două apartamente. În 2012 a declarat venituri de 4.624 de la Consiliul Local Cernavodă şi de 11.544 de lei ca salariat al SC Histria Investment SRL. Potrivit declaraţiei de interese, Hristea este preşedintele PDL Cernavodă.
Dănuţ Pâţu - consilier PP-DD: deţine un teren în Techirghiol şi un apartament în Constanţa. Potrivit declaraţiei de interese din 2013, Pâţu este administrator al SC 2 M Plus SRL şi preşedinte al PP-DD Cernavodă.
Fostul primar al oraşului Cernavodă, consilierul local social-democrat Mariana Mircea, a încercat să blocheze aprobarea acestui proiect, venind cu propunerea amânării acestuia şi reintroducerii lui în prima şedinţă extraordinară.
„Tocmai pentru că este un proiect atât de important, părerea mea este că ar trebui ca toţi consilierii, care sunt interesaţi, să poată să analizeze acest studiu cu atenţie. Vin cu propunerea de amânare a proiectului pentru prima şedinţă extraordinară şi de convocare a unei întruniri tehnice”, a spus Mariana Mircea. Planul i-a fost însă dejucat de urgenţa aprobării acestui proiect, care nu suportă nicio amânare. „Noi trebuie să prezentăm cel puţin studiul de fezabilitate, nu până la sfârşitul anului, că e mult, până când se votează bugetul, pentru că el intră într-o schemă de finanţare. De la Studiul de Fezabilitate trecem la proiectare, dar Studiul de Fezabilitate este documentul de bază, după cum ştiţi, pentru a intra în schema de finanţare”, le-a comunicat primarul Hânsă consilierilor. Proiectul privind realizarea pre-studiului de fezabilitate a trecut în cele din urmă cu unanimitate de voturi, implicit cu votul fostului primar, şi cu promisiunea din partea edilului că va fi organizată pentru consilierii locali interesaţi o şedinţă cu reprezentanţii Administraţiei Canalelor Navigabile, ai IPTANA (proiectantul), ai RAJA şi ai tuturor factorilor implicaţi în acest proiect de amenajare a unui canal subteran.
„Obiectivul nostru îl reprezintă evitarea inundaţiilor în zona de centru”
Primarul Gheorghe Hânsă a mărturisit că există două variante privind amenajarea canalului subteran. Prima propune realizarea unui canal cu profil dreptunghiular, bicasetat şi cu stăvilare pentru apă înaltă, iar lângă el, valabil în ambele variante, este prevăzut un canal pentru ploi normale. Cea de-a doua variantă presupune realizarea a două conducte paralele din tuburi de PAFSIN. „Noi am optat pentru a doua variantă, cea cu conducte cu secţiune circulară, cu material din PAFSIN, un material care sporeşte viteza de evacuare a apei pe conductă şi este mai ieftin cu 200 de mii de euro, cel puţin în evaluare”, le-a spus Hânsă consilierilor. Edilul a mai comunicat că prioritatea numărul 1 în privinţa strategiei de dezvoltare a oraşului o reprezintă realizarea acestui canal. „În planul nostru de reabilitare a falezei, a digului şi ulterior a echipării pentru turism a zonei, pilonul numărul 1, obiectivul de început la toate acestea este evitarea inundaţiilor în zona de centru. Deci cu acesta începem. Ulterior masterplanul, apoi zona de promenadă şi portul turistic”, a declarat Hânsă.
Şeful autorităţii locale a precizat că specialiştii care au propus cele două variante au socotit că orice ploaie ar fi, în condiţiile în care canalul este utilizat corect şi decolmatat, canalul va fi în măsură să evacueze o cantitate foarte mare, de peste 150 litri/metrul pătrat. Hânsă a precizat că acest proiect este făcut de părintele proiectării canalelor Avădanei şi echipa sa, menţionând că proiectul va fi realizat de cei de la IPTANA.
Amendamentul lui Sava nu a avut trecere în Consiliul Local
Pe ordinea de zi a şedinţei s-au aflat, pe lângă cele trei proiecte extrem de importante, alte 26 de iniţiative de interes pentru cetăţenii oraşului. Consilierul local Marian Sava, vicepreşedintele PDL Cernavodă, a făcut ceva vâlvă în privinţa proiectului referitor la menţinerea taxelor de concesiune şi a preţului de pornire la licitaţie asupra terenurilor, însă efortul său s-a dovedit a fi inutil. Sava a propus un amendament privind reducerea cu 10% a acestor taxe. Însă, amendamentul lui Sava nu a avut susţinerea majorităţii consilierilor locali. Acesta a fost votat de Dan Liviu, Robert Hofnăr, Robert Nicolau, Gabriela Răducanu, Mariana Mircea, Cristian Drăghici, inclusiv de Sava, întrunind doar şapte voturi din cele 12 obligatorii. De altfel, chiar preşedintele PDL Cernavodă şi cel de-al doilea consilier local PDL din Consiliul Local Cernavodă, şi anume Hristea Floriean, s-a dovedit unul dintre opozanţii amendamentului. Hristea a precizat că taxele sunt deja foarte mici şi că nu se justifică o reducere a acestora. Nici proiectul în formă iniţială privind menţinerea taxelor nu a trecut. Chiar dacă proiectul în forma iniţială, înaintat de primarul Gheorghe Hânsă, nu a fost aprobat, rămâne în vigoare hotărârea de anul trecut, ceea ce înseamnă că, în ciuda respingerii proiectului, se vor menţine aceleaşi taxe.
Veşti bune din partea Guvernului României
Şedinţa de luni s-a încheiat cu o veste bună. Primarul Gheorghe Hânsă a anunţat că premierul României s-a întâlnit cu premierul Republicii Populare Chineze, Li Keqiang, şi au semnat 13 acte, dintre care două privesc domeniul nuclear. „Două dintre memorandumuri ne privesc pe noi, unul a fost semnat de către SNN (n.r. SN Nuclearelectrica SA), prin director, şi celălalt de către un ministru, pentru partea de colaborare în domeniul general al energiei nucleare”, a menţionat Hânsă. „Ceea ce ne preocupă pe noi foarte tare este acela semnat de SNN”, a mai declarat şeful autorităţii locale, care este de părere că „se grăbeşte foarte tare investiţia pentru reactoarele 2, 3 şi 4 la Cernavodă, în ciuda altor opţiuni ale UE, ale Statelor Unite, ale altora”. „Ceea ce am văzut astăzi (n.r. luni) este istorie şi este istorie de foarte mare importanţă - 13 memorandumuri semnate de către Guvernul României cu a doua ţară ca putere economică din lumea asta şi dintre ele două să privească energia nucleară, şi anume Cernavodă, după părerea mea, este o realizare”, a mai spus edilul.
Averea şi interesele primarului şi ale viceprimarului
Iată averea şi interesele primarului Gheorghe Hânsă, potrivit declaraţiei publicate anul acesta: edilul deţine trei terenuri agricole, unul în Tulcea, de 1,7 hectare, şi două în Cernavodă, de 4.000 de metri pătraţi şi 4.745 de metri pătraţi, un apartament în Cernavodă, de 62,76 de metri pătraţi, un autoturism Skoda. În 2012, Hânsă a obţinut venituri de 12.000 de lei din închirierea unui apartament, de 18.612 lei din pensii, de 17.489 de lei din indemnizaţiile de primar şi de 1.751 lei din indemnizaţia de consilier în cadrul Primăriei Cernavodă. Potrivit declaraţiei de interese din 2013, Hânsă este preşedintele PNL Cernavodă.
Suliman Ecrem - viceprimar PNL deţine un teren intravilan de 250 de metri pătraţi în Cernavodă, un apartament de 66,52 de metri pătraţi, un autoturism Skoda. În 2012, viceprimarul a obţinut venituri de 45.616 lei din indemnizaţia de la Enel. Potrivit declaraţiei de interese din 2013, Suliman Ecrem este membru fondator al Asociaţiei Cernavodă Hospital şi al Rotary Club.
Consiliul Local Cernavodă, avere şi interese
Alexandru Toth - consilier PNL deţine: un teren intravilan de 270 de metri pătraţi în judeţul Prahova, trei apartamente - două în Cernavodă, unul în Constanţa, un spaţiu comercial în Cernavodă şi o casă de vacanţă în judeţul Prahova, localitatea Posada, trei autoturisme (un Peugeot şi două Citroen), două conturi de 6.000 de euro şi 23.000 de lei, o datorie de 280.000 de lei, 2.900 de lei şi 2.500 de lei sunt venituri din activităţi independente de la CMI Dr. Toth Alexandru şi Dr. Toth Cornelia, iar 6.428 de lei este suma obţinută de Toth Alexandru din indemnizaţia de consilier local. Consilierul local este membru al CA-ului Spitalului Orăşenesc Cernavodă, de unde obţine venituri de 19 lei/lună, şi membru al Colegiului Medicilor Dentişti din România. De asemenea, este vicepreşedinte al PNL Cernavodă.
Robert Nicolau - consilier PNL: declară că în 2012 a obţinut aproximativ 60.000 de lei ca angajat al CNE Prod şi al Consiliului Local Cernavodă. Consilierul local este membru de sindicat (SCNE) şi vicepreşedinte în Organizaţia PNL Cernavodă.
Cristian Popa - consilier PNL: deţine un apartament în Cernavodă, de 58 de metri pătraţi, două autoturisme (un Peugeot 307 şi un Audi A5), datorii de 20.000 lei şi 35.000 lei. În 2012 a obţinut venituri de 159.776 lei de la Sucursala CNE Cernavodă şi de 5.640 lei din indemnizaţia de consilier local.
Romeo Tudor - consilier PNL: deţine un apartament în Cernavodă de 46,61 metri pătraţi, un autoturism Rover 75, două conturi de 15.000 de lei şi 17.000 de lei şi are o datorie de 60.000 de lei. În 2012, ca angajat al CNE Cernavodă a primit salarii de 132.432 lei, iar în calitate de consilier local a primit 6.000 de lei. Romeo Tudor este, potrivit declaraţiei de interese din 2013, membru în Sindicatul SCNE şi vicepreşedintele PNL Cernavodă.
Dan Liviu - consilier PC: deţine două terenuri, o casă de locuit şi un apartament. În 2012 a obţinut venituri de 5.532 de lei în calitate de director al IFN Karat SRL şi de 2.851 în calitate de consilier local. Potrivit declaraţiei de interese din 2013, Dan Liviu este asociat unic în cadrul SC Dan Autocond SRL, asociat al SC IFN Karat SRL, preşedinte al Asociaţiei Viitor pentru Cernavodă şi preşedintele al PC Cernavodă.
Mădălin Drăghici - consilier PNL: declară că în 2012 a obţinut venituri de 25.279 de lei ca angajat al SC Elcomex IEA SA. Potrivit declaraţiilor de avere şi de interese, nu deţine terenuri, clădiri, autoturisme sau conturi bancare şi nici alte funcţii.
Marian Cristian Drăghici - consilier PC: deţine o casă de locuit, cinci autoturisme şi un motociclu şi are o datorie de 10.000 de euro. În 2012, consilierul local era administrator al SC DCM Pro Electronic şi al SC Mir Auto Parts SRL. Consilierul local este preşedinte executiv al PC Cernavodă.
Marilena Nicola - consilier PC: deţine şase terenuri, o casă de locuit şi un apartament, un autoturism Skoda Octavia Tour, bijuterii din aur de 15.000 de euro. În 2012, Marinela Nicola a făcut împrumuturi către persoane fizice, înstrăinând suma de 135.000 (nu se precizează moneda). În 2012, aceasta a obţinut venituri de 3.235 lei de la Generali Asigurări, de 4.456 lei de la Consiliul Local Cernavodă şi de 13.154 lei ca medic de familie. Potrivit declaraţiei de interese din 2013, consilierul local este asociat unic în cadrul CMI Dr. Nicola şi preşedinte al Organizaţiei de Femei a PC Cernavodă.
Carmen Marcu - consilier PC: deţine un apartament, trei autoturisme şi o remorcă şi are datorii de 124.000 lei şi de 35.000 lei. În 2012, a obţinut venituri de 3.500 lei ca director comercial al SC Mir Auto Parts SRL. Carmen Marcu este membru fondator al Asociaţiei Civice Viitor pentru Cernavodă şi administrator al SC Iraida - Pet Shop SRL.
Mariana Mircea - consilier PSD: deţine cinci terenuri în Oradea, Cernavodă, Rasova şi Constanţa, două case de locuit în Cernavodă, un apartament în Constanţa şi o motocicletă Kawasaki. În 2012, a declarat venituri de 17.324 de lei de la Primăria Cernavodă, de 3.785 de lei de la Romas Expert, de 2.694 de lei din indemnizaţia de consilier şi de 139.677 de lei din dividente de la Romas Expert.
Gabriela Răducanu - consilier PSD: deţine o garsonieră în Cernavodă. În 2012, a declarat venituri de 19.660 de lei de la Liceul Teoretic Anghel Saligny, de 4.894 de lei de la Consiliul Local Cernavodă şi de 7.210 lei ca antrenor al CS Asociaţia Axiopolis Sport. Gabriela Răducanu este membru de sindicat al FSLI şi membru al Asociaţiei Sportive Şcolare Danubius.
Robert Hofnăr - consilier PSD: a obţinut în 2012 venituri de 9.130 de lei de la Primăria Cernavodă, ca administrator primărie. Consilierul local este de profesie electrician, iar potrivit declaraţiei de interese din 2013 este administrator al SC Energo Util Activ SRL.
Ştefan Pleşa - consilier PSD şi preşedintele PSD Cernavodă: deţine un teren în Cernavodă, un apartament şi o casă de locuit, un autoturism Renault Clio şi un depozit bancar de 8.000 de euro. În 2012, a obţinut venituri de 70.550 de lei ca salariat al CNE Cernavodă, de 10.380 de lei din pensii şi de 4.915 lei de la Consiliul Local Cernavodă.
Marian Sava - consilier PDL: deţine patru terenuri, trei apartamente, o casă şi un spaţiu comercial şi două autoturisme. În 2012, a obţinut venituri de 11.800 de lei ca angajat al unei societăţi şi de 3.019 lei în calitate de consilier local. Sava este vicepreşedintele PDL Cernavodă.
Hristea Floriean - consilier PDL: deţine două apartamente. În 2012 a declarat venituri de 4.624 de la Consiliul Local Cernavodă şi de 11.544 de lei ca salariat al SC Histria Investment SRL. Potrivit declaraţiei de interese, Hristea este preşedintele PDL Cernavodă.
Dănuţ Pâţu - consilier PP-DD: deţine un teren în Techirghiol şi un apartament în Constanţa. Potrivit declaraţiei de interese din 2013, Pâţu este administrator al SC 2 M Plus SRL şi preşedinte al PP-DD Cernavodă.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii