Astăzi este Ziua Geniştilor Militari

Sărbătorită în fiecare an la 31 mai, Ziua Geniştilor Militari aminteşte de data la care, în anul 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a "încuviinţat" Raportul nr. 1902, înaintat de Guvernul Moldovei, prin care se cerea aprobarea constituirii şi întreţinerii unui batalion de geniu, necesar pentru "înaintarea lucrărilor publice", potrivit mapn.ro, citat de Agerpres.ro. Acest moment marchează data ''naşterii'' primei unităţi de geniu din armata română - Batalionul 1 Geniu.
 
Un an mai târziu, s-a înfiinţat un al doilea batalion în Ţara Românească, care, împreună cu cel din Moldova urma să constituie întâiul regiment de geniu. Aceste prime batalioane de geniu ale oştirii române aveau un efectiv de 1.000 de oameni fiecare, împărţiţi în patru companii, iar comandantul lor a fost numit căpitanul, ulterior maiorul, Panait Donici, unul dintre organizatorii trupelor de geniu din ţara noastră, potrivit "Calendarului Tradiţiilor Militare" (2010). Din cauza dificultăţilor financiare întâmpinate, în anul 1871, trupele au fost contopite într-un singur batalion. Înainte de Războiul de Independenţă, organizarea batalionului de geniu cuprindea un stat major, un pluton independent, o şcoală a trupei geniului şi cinci companii (patru de săpători minari şi una de pontonieri). Trupele de geniu au contribuit la executarea de lucrări la unităţi militare, la construirea de cazărmi, spitale, ateliere, depozite, remize, tabere pentru instrucţia întrunită a trupelor, iar în timpul Războiului de Independenţă din 1877-1878, s-au remarcat prin misiuni specifice, cum ar fi lucrări de fortificaţii executate pe malul Dunării, întinderea podului de vase peste Dunăre, la Siliştioara-Măgura, între 14-31 august 1877, organizarea şi executarea lucrărilor de fortificaţii în zona Plevnei şi asigurarea comunicaţiilor pentru nevoile trupelor româneşti şi ruseşti din zonă, contribuind, astfel, la dobândirea victoriei de la Plevna împotriva Imperiului Otoman.
 
De-a lungul timpului, arma geniului a trecut prin diferite schimbări, în vederea perfecţionării ei şi a înzestrării trupelor, astfel că, la începutul Primului Război Mondial, trupele de geniu erau formate dintr-un regiment de pontonieri, un regiment de căi ferate, cinci batalioane de pionieri şi un batalion de specialităţi cu o companie aerostaţii. Misiunile îndeplinite în această perioadă cuprind construirea podului de pontoane în cadrul manevrei de la Flămânda (18-22 septembrie 1916), minarea regiunii fortificate Focşani-Nămoloasa-Galaţi, precum şi a podului de la Cernavodă, pentru a nu fi folosite de inamic, şi lucrările de bază din zonele bătăliilor de la Mărăşti şi Oituz, din vara anului 1917.