Dobrogea consuma peste 2,8 miliarde de metri cubi de apa pe an

Dobrogea consuma peste 2,8 miliarde de metri cubi de apa pe an

Gestionarea raţională şi adecvată a resurselor de apă a devenit şi mai importantă, mai ales, din cauza fenomenelor hidrologice extreme care s-au manifestat în multe regiuni din lume şi din ţara noastră.
Dobrogea este una dintre zonele tarii cu cel mai ridicat risc de desertificare si daca, in cel mai scurt timp, nu se iau masuri pentru a impiedica instalarea acestui fenomen nemilos, apare riscul compromiterii definitive a culturilor de cimp.
In cazul României, efectele majore ale desertificarii vor deveni vizibile încă din 2015 şi se vor manifesta în special în special în Banat, Oltenia, Estul Munteniei şi Dobrogea cu prelungire în sudul Moldovei, unde terenuri din cel puţin 13 judeţe ale României vor deveni aride în urmatoarele două decenii din cauza încălzirii globale, iar producţia cerealieră va scădea cu 40% faţă de cea actuală. Zonele afectate de secetă s-au extins în ultimele decenii în România, cele mai expuse aflându-se în Sudul şi Sud-Estul ţării, aproape întreaga ţară fiind afectată de secetă prelungită.
Raportul AEM intitulat “Resursele de apă pe teritoriul Europei – lupta cu deficitul de apă şi seceta” subliniază faptul că, în timp ce sudul Europei continuă să se confrunte cu cele mai mari probleme legate de deficitul de apă. „În ceea ce priveşte apa, consumăm mai mult decât ar trebui. Soluţia pe termen scurt reprezinta eficientizarea acestor consumuri atat la nivelul populatiei, cat si la nivel industrial sau cel agricol. Supraexploatarea nu este durabilă deoarece are un impact foarte grav asupra calităţii şi cantităţii resurselor rămase de apă, precum şi asupra ecosistemelor care depind de acestea”, a declarat directorul Directiei Apelor Dobrogea Litoral, Marian Mitrea.
La nivelul Bazinului Hirdografic Dobrogea Litoral consumul estimat pentru anul 2009 este de 2.878.122 mii mc de apa. Exploatarea resurselor de apa se manifesta in felul urmator:
- 3 % consum pentru populatie
- 92 % consum pentru industrie
- 5 % consum pentru agricultura
Volumele de apa consumate au fost aproximativ aceleasi cu cele din anul precedent si superioare cu 368.356 mc fata de anul 2007.
Principalele concluzii şi recomandări ale Agentiei Europene de Mediu
Pentru a schimba modul de gestionare a resurselor de apa prin concentrarea asupra diminuării cererii in loc de creşterea furnizării, este necesară adoptarea unor politici şi practici diferite:
· În toate sectoarele, inclusiv în agricultură, apa trebuie să fie tarifată în funcţie de volumul consumat.
· Guvernele trebuie să pună în aplicare la scară mai largă planuri de gestionare a secetelor şi să acorde o mai mare atenţie riscurilor mai degrabă decât gestionării crizelor.

· Culturile bioenergetice cu consum intensiv de apă trebuie evitate în zonele cu deficit de apă.
· O combinaţie între selectarea culturilor şi metodele de irigaţie poate îmbunătăţi în mod semnificativ eficienţa utilizării apei în agricultură, dacă este însoţită de programe de pregatire pentru agricultori. Fondurile naţionale şi cele comunitare, inclusiv politica agricolă comună a Uniunii Europene pot juca un rol important în promovarea consumului eficient şi durabil de apă în agricultură.
· Măsurile de sensibilizare a publicului, precum eticheta ecologică, certificarea ecologică, programele educaţionale în şcoli, sunt esenţiale pentru obţinerea unui consum durabil de apă.
· Trebuie soluţionată problema pierderilor din sistemele publice de alimentare cu apă. In anumite părţi ale Europei, pierderea de apă din această cauză poate depăşi 40% din totalul de apă furnizată.
· Captarea ilegală de apă, de cele mai multe ori pentru exploataţiile agricole, este foarte răspândită în anumite zone ale Europei. Pentru soluţionarea acestei probleme, trebuie pusă în aplicare o monitorizare adecvată şi un sistem de amenzi sau penalităţi corespunzătoare.
· Autorităţile trebuie să creeze stimulente pentru utilizarea la scară mai largă a surselor alternative de apă, precum apa reziduală tratată, apa gri (apa menajeră?) şi apa pluvială „recoltată”, pentru a contribui la reducerea stresului hidric.
Resursele de apă în Europa – prezentare generală
In Europa, apele de suprafaţă, respectiv lacurile şi râurile, furnizează 81 % din totalul apei dulci captate şi reprezintă sursa predominantă de apă pentru industrie, energie şi agricultură. In schimb, alimentarea cu apă a populaţiei se bazează în principal pe apa subterană datorită calităţii în general mai bune a acesteia. Aproape toată apa utilizată în producţia de energie se întoarce într-un corp de apă, în timp ce cu apa captată pentru agricultură nu se întâmplă acelaşi lucru. 
Desalinizarea a devenit o alternativă din ce în ce mai des folosită la sursele convenţionale de apă, în special în zonele Europei cu stres hidric accentuat. Cu toate acestea, la evaluarea impactului general al desalinizării asupra mediului, trebuie să se ia în considerare necesarul ridicat de energie al acestei metode, precum şi volumul de apa sărată rezultat.