Alocutiunea presedintelui Romaniei la a treia editie a Summit-ului Mondial al Procurorilor Generali

COMUNICAT DE PRESĂ
(24 martie 2009)

REF: Alocuţiunea preşedintelui României, Traian Băsescu, la deschiderea celei de-a treia ediţii a Summit-ului Mondial al Procurorilor Generali şi Procurorilor Şefi

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat marţi, 24 martie a.c., la deschiderea celei de-a treia ediţii a Summit-ului Mondial al Procurorilor Generali şi Procurorilor Şefi, care se desfăşoară la Bucureşti.

Vă transmitem alocuţiunea susţinută de şeful statului cu acest prilej:

„Doamnă Procuror General,
Domnule Prim-ministru,
Domnule Preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Procurorilor,
Domnule Director,
Doamnelor şi domnilor procurori generali şi procurori şefi,
Distinsă audienţă,

Am plăcerea să salut toate cele peste 100 de delegaţii ale statelor participante la acest Summit şi în acelaşi timp ţin să mulţumesc organizatorilor pentru invitaţia pe care mi-au adresat-o de a participa la deschiderea celei de-a treia ediţii a Summit-ului Mondial al Procurorilor Generali şi Procurorilor Şefi,  ocazie cu care doresc să vă urez tuturor bun venit în România!

Ţinând cont de tema generală a Summit-ului ce are ca titlu „Procurorul General – pilon al sistemului contemporan de justiţie penală” - doresc să vă supun atenţiei câteva aspecte relevante în legătură cu activitatea dumneavoastră.

Desigur, observaţiile mele sunt cele care vin dinspre politic înspre procurorul general şi procurorul şef.

Aşa cum aţi stabilit încă de la primul Summit Mondial al Procurorilor Generali desfăşurat în Guatemala în anul 2004, o cooperare directă între ministerele publice este esenţială pentru realizarea în timp util, atât a schimbului de informaţii, cât şi a celorlalte proceduri penale.

În contextul unei lumi globalizate, schimbul de informaţii şi cooperarea statelor este esenţială pentru combaterea fenomenelor infracţionale. Aceste fenomene infracţionale reprezintă deopotrivă, atât o realitate umană, cât şi una socială. În momentul de faţă, există o preocupare evidentă a statelor lumii legată de fenomenul criminalităţii, de combaterea ori de limitare a sa, motiv pentru care apreciez acest demers al dumneavoastră de a vă întâlni în cadrul unui Summit, animaţi fiind de dorinţa de a identifica cele mai eficiente mijloace de cooperare în lupta împotriva infracţionalităţii.  

Cunoaşterea acestui fenomen sub diversele sale aspecte – amploare, formare, localizare, evoluţie – este de maximă importanţă pentru orice stat de drept. Însă, pe lângă studierea fenomenului criminal, găsirea unor soluţii practice de limitare  sau de prevenire a infracţionalităţii reprezintă o temă aflată mereu în atenţia specialiştilor în domeniu, iar un rol important îl are procurorul în virtutea atribuţiilor sale de apărător al valorilor sociale.

Misiunea procurorului în societate este esenţială deoarece reprezintă principala autoritate responsabilă de punerea în aplicare a legii, astfel încât să fie respectate atât drepturile individuale, cât şi interesul general. În acest context, apare ca necesară realizarea eficientizării activităţii şi îmbunătăţirea capacităţii administrative şi operaţionale, obiective care nu pot fi realizate decât printr-o continuă perfecţionare profesională a procurorilor şi mai ales printr-o specializare realizată în paralel cu activitatea de documentare.

Formarea profesională continuă a procurorilor este nu numai un drept, ci şi o obligaţie. Procurorii trebuie să fie pregătiţi să facă faţă problemelor actuale determinate de caracteristicile şi evoluţia infracţionalităţii, atât pe plan intern, cât şi internaţional.

Este îndeobşte cunoscut faptul că procurorului îi revine sarcina dificilă de realizare a atribuţiilor sale cu mijloace, metode şi fonduri puse la dispoziţie de către stat. De multe ori, activitatea complexă de depistare a criminalităţii este îngreunată de accesul la tehnologia avansată a celor implicaţi în combaterea faptelor ce intră sub incidenţa legii penale, de globalizare, care permite transferul rapid de fonduri şi de persoane, precum şi de lipsa de personal specializat din instituţiile competente.

În aceste condiţii, statul este cel care trebuie să creeze cadrul instituţional şi organizaţional adecvat desfăşurării în bune condiţii a atribuţiilor profesionale a procurorilor, iar procurorul este responsabil de buna organizare a activităţii sale pentru realizarea eficientizării demersului juridic, transparenţa actului de justiţie şi creşterea încrederii populaţiei în sistemul judiciar. Necesitatea asigurării independenţei investigative a procurorilor reprezintă de asemenea, o condiţie esenţială în realizarea justiţiei penale având în vedere că funcţiile procurorului trebuie îndeplinite pentru aplicarea legii în beneficiul societăţii şi în interes public.

Rolul Ministerului Public în cadrul autorităţii judecătoreşti este unul esenţial, definitoriu şi necesar funcţionării în condiţii optime a sistemului judiciar. Componentă a mecanismului justiţiei statale, activitatea procurorilor alături de cea a judecătorilor contribuie la înfăptuirea actului de justiţie, magistraţii fiind responsabili de protejarea drepturilor persoanelor, garantarea respectării legii şi apărarea interesului public.

Doamnelor şi domnilor,

Funcţia de procuror general sau de procuror şef implică şi atingerea unor obiective manageriale generale ce ţin de planificarea şi organizarea direcţiilor de acţiune, de alocarea resurselor materiale şi umane necesare, de stabilirea procedurilor de evaluare a sarcinilor şi de monitorizarea activităţii. Leadership-ul, respectiv adaptabilitatea în relaţiile cu subordonaţii, în vederea realizării sarcinilor, precum şi adoptarea şi asumarea deciziilor, sunt şi ele definitorii în activitatea dumneavoastră ca procurori generali sau procurori şefi. De asemenea, procurorul cu atribuţii de conducere nu trebuie doar să colecteze informaţii, ci şi să le difuzeze către celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu şi să colaboreze cu acestea.

Când vorbim de rolul procurorului la nivel internaţional, putem spune că nu există graniţe. Încă din 1990, Biroul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului a adoptat la Congresul al VII-lea al ONU destinat prevenirii criminalităţii şi tratamentului infractorilor „Liniile Directoare privind rolul Procurorilor” pentru a ajuta statele să promoveze eficacitatea, imparţialitatea şi echitatea procurorilor în cauzele penale.

Astăzi, ameninţările globale ne îndeamnă să luăm o poziţie comună, indiferent de sistemele de drept existente în fiecare stat. Structurile penale şi funcţionarea eficientă a acestora sunt esenţiale în stoparea fenomenului criminal.

Piaţa liberă, libertatea de mişcare a persoanelor, a capitalurilor şi a serviciilor au condus, incontestabil, la îmbunătăţirea vieţii, însă au şi oferit organizaţiilor criminale posibilitatea descoperirii de noi forme şi proceduri pentru eludarea legii. În aceste condiţii, se impune ca toate instituţiile implicate în procesul de prevenire a formelor infracţionale să fie în măsură să îşi adapteze rapid mijloacele şi metodele de reacţie.

Adoptarea unei politici de combatere a criminalităţii la nivel internaţional prin care să se contracareze fenomenul infracţional apare ca necesară. Singure, politicile naţionale nu mai sunt adecvate pentru provocările la nivel global fiind nevoie de noi abordări, inclusiv prin întâlniri de lucru multilaterale, cu discuţii directe între procurorii din diferite state pentru găsirea unor soluţii viabile problemelor de actualitate.

Dezvoltarea parteneriatelor între organismele statale cu responsabilităţi în domeniu nu poate să conducă decât la întărirea capacităţii instituţionale prin găsirea celor mai bune soluţii.

Intensificarea cooperării internaţionale în materie penală este benefică pentru îmbunătăţirea activităţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea infracţionalităţii internaţionale.

Personal, sunt adeptul schimbului de experienţă între procurori şi ţin să amintesc că şi la nivelul Consiliului Europei, în Recomandarea Comitetului de miniştri nr. 19/2000 privind rolul procurorului în sistemul judiciar penal se reţine faptul că trebuie să fie făcute eforturi în diferite direcţii pentru a favoriza contacte directe între ministerele publice în cadrul cooperării internaţionale şi, mai ales pentru: difuzarea documentelor; stabilirea de contacte personale şi periodice între procurorii din diferite ţări, mai ales organizarea de întâlniri regulate între procurorii generali;  organizarea de seminarii de lucru cu alte state, în chestiunile de ajutor reciproc, cât şi asupra chestiunilor comune de criminalitate sau dezvoltarea comunicărilor pe cale electronică.

Ajutorul reciproc în materie penală se poate realiza numai prin stabilirea unor standarde minime privind legislaţia la nivel internaţional, urmate progresiv de o uniformizare a statutelor şi procedurilor obişnuite şi de o accelerare a aplicării lor.

Adoptarea unor proceduri comune în materie penală trebuie să fie dublată de acţiuni concrete pentru atingerea obiectivelor, iar aceste obiective trebuie să aibă ca finalitate lupta împotriva fenomenului infracţional.

Continuarea eforturilor în sprijinirea şi promovarea cooperării internaţionale pe linie penală reprezintă o cerinţă esenţială în lupta cu fenomenul infracţional, indiferent de statul la care ne raportăm.

În încheiere, îmi exprim speranţa că dezbaterile care vor urma în cadrul reuniunii dumneavoastră, vor conduce la identificarea unor soluţii cu privire la problemele de interes comun în domeniul justiţiei penale şi vor contribui la îmbunătăţirea activităţii procurorilor din întreaga lume, deoarece societatea aşteaptă din partea dumneavoastră, a procurorilor, garantarea respectării drepturilor fiecărei persoane.

Mulţumesc încă o dată organizatorilor, permiteţi-mi să vă adresez cele mai respectuoase salutări şi să vă urez succes!

Vă mulţumesc mult.”

Departamentul de Comunicare Publică