Alocutiunea presedintelui Romaniei la Universitatea de Stat Bogdan Petriceicu Hasdeu din Cahul

COMUNICAT DE PRESĂ
(28 ianuarie 2010)

REF: Alocuţiunea preşedintelui României, Traian Băsescu, la Universitatea de Stat "Bogdan Petriceicu Haşdeu" din Cahul

Preşedintele României, Traian Băsescu, a efectuat în perioada 27-28 ianuarie a.c., o vizită oficială în Republica Moldova, la invitaţia preşedintelui interimar Mihai Ghimpu. În cea de-a doua zi a vizitei, preşedintele Traian Băsescu s-a deplasat la Universitatea de Stat "Bogdan Petriceicu Haşdeu" din Cahul, unde a avut o întâlnire cu conducerea şi cu studenţii Universităţii.

Vă prezentăm textul alocuţiunii susţinute de şeful statului cu acest prilej:

„Domnule Preşedinte,
Doamnelor şi domnilor miniştri,
Doamnelor şi domnilor profesori,
Dragi studenţi,

Am venit cu multă bucurie la Universitatea "Bogdan Petriceicu Haşdeu" pentru că mi se pare că, din punct de vedere al simbolisticii, întâlnirea cu studenţii, cu generaţia tânără din Republica Moldova, este un lucru esenţial. De altfel, cea mai mare parte a deciziilor noastre care vizează Republica Moldova au în atenţie tânăra generaţie, cea căreia vrem să-i dăm o şansă egală cu cea a tinerilor din România, cu cea a tinerilor europeni.

În momentul de faţă, în România, sunt 3.400 de locuri, anual, pentru tineri din Republica Moldova, în învăţământul preuniversitar şi învăţământul universitar, locuri susţinute de statul român. Anul viitor, sperăm să ajungem la cifra de 5.000, în aşa fel încât tot mai mulţi tineri să poată învăţa în universităţile din România, având în vedere competenţele care pot fi formate în aceste universităţi. În mod categoric, esenţa este însă să încercăm un schimb de cunoştinţe, de dascăli, de cursuri, de competenţe în a preda, către studenţi, chiar acolo unde este nevoie de ele. Şi sper ca, în cel mai scurt timp, să reluăm discuţiile între România şi Republica Moldova care vizează semnarea acordului cu privire la recunoaşterea diplomelor din învăţământul celor două ţări. Mai mult decât atât, reluarea cooperării între universităţi mi se pare vitală şi mă bucură faptul că, înainte de a ne întâlni, a existat deja o solicitare ca Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, să revină la Cahul. Vă asigur că acest lucru se va întâmpla, dar, probabil este un lucru punctual.

Avem lucruri cel puţin la fel de importante de făcut împreună, plecând de la o realitate. Europa îşi bazează evoluţia viitoare pe creşterea calităţii sistemului de educaţie. Acesta a fost şi motivul pentru care, în România, noi am declanşat un proces de reformă profundă a sistemului de educaţie, depăşind momentul reorganizării sistemului de educaţie românesc, pe criteriile de la Bologna, În momentul de faţă, problema pe care ne-o punem este de a crea competenţe. Sistemul de educaţie de până acum, şi nu-mi permit să vorbesc despre cel din Republica Moldova, dar sistemul de educaţie de până acum a fost bazat în mod deosebit pe transferuri de cunoştinţe. Este prea puţin. Cunoştinţele care se predau de multe ori în nesfârşite cursuri care ţin un an, doi, trei sau patru sunt cunoştinţe pe care le găseşti foarte uşor pe internet. De aceea, esenţa viitorului în sistemul de educaţie trebuie să fie aceea a dobândirii de competenţe. Nu mai avem nevoie de cantitate de cunoştinţe transferate şi memorate. Pentru a fi de succes, noi şi societăţile noastre, avem nevoie de tineri absolvenţi care să aibă competenţe, competenţe de a face ceva imediat ce termină şcoala, competenţe de a fi utili în piaţa forţei de muncă. Astăzi, de prea multe ori, un tânăr absolvent trebuie băgat într-un curs de calificare înainte să-i dai o activitate într-o societate comercială. Aceasta de fapt este esenţa procesului de modernizare pe care noi dorim să-l facem în sistemul de educaţie românesc. O a doua direcţie fundamentală, de data aceasta, în sistemul de educaţie universitar, este legată de cercetare; iar cercetarea trebuie să fie, într-o ţară cum este România sau Moldova, destinată, în primul rând, aplicaţiilor practice cu imediat transfer în economie, cu posibilitatea de a fi materializată imediat. Sigur, discutăm şi de cercetarea fundamentală unde probabil ţări ca România şi Moldova au mai puţine resurse să fie concentrate, dar avem nevoie de acea cercetare care se adresează imediat economiei şi produce beneficii care aduc resursă financiară, destinată, până la urmă, creşterii prosperităţii noastre.

În ceea ce priveşte evoluţia în perioada următoare, aş vrea să vă spun câteva cuvinte legate de Europa - Europa în care România este, dar vreau să ştiţi că nu este încă integrată. Deci, nu privim la dumneavoastră de undeva, de pe un postament înalt. Noi am intrat, dar una este să intri în Uniunea Europeană şi alta este să fii şi integrat în Uniunea Europeană. România a intrat în Uniunea Europeană având un set de valori, la nivel de bază - fie că vorbim de valori economice, economie de piaţă, de performanţă, chiar şi de performanţă ştiinţifică, educaţională, economică, performanţă în calitatea serviciilor şi aşa mai departe. România are de evoluat foarte mult. Deci, vă vorbesc ca un om care nu-şi aşează ţara undeva în nori, şi privim la o ţară care nu este încă membră a Uniunii Europene. Nu suntem departe de dumneavoastră, dar vreau să vă spun ce ne desparte şi ce va trebui să faceţi, pentru că esenţa este să intraţi în Uniunea Europeană. Republica Moldova a stat pe loc un timp, şi eu nu fac aprecieri politice. S-a lăsat singură, într-o zonă gri, între Uniunea Europeană şi spaţiul ex-sovietic, fiind într-un balans care dat impresia că nu este decisă asupra a ceea ce vrea. Cuvintele acestea sunt în primul rând pentru tineri, pentru studenţii care sunt în sală. Vreau să ştiţi că este esenţial, şi v-o spun din experienţă, ca Republica Moldova să-şi ia un drum către Uniunea Europeană, un drum ferm. Semnele din ultimele cinci luni sunt pozitive, dar esenţa pentru Republica Moldova este să continue - şi, când spun să continue, vreau să înţelegeţi că nu este nevoie doar de a continua să afirmi că vrei; trebuie făcute lucruri.

Pentru ca Republica Moldova să se apropie de Uniunea Europeană, trebuie să-şi reorganizeze multe din instituţiile sale, pentru a fi compatibile cu instituţiile din Uniune. Foarte multe directive ale Uniunii Europene, care sunt mod de acţiune a statelor membre din interiorul ei, trebuie să fie transpuse în legislaţia Republicii Moldova. Şi acest lucru trebuie făcut de politicieni, cu generozitate, pentru că, de multe ori, ei pierd din avantajele unui sistem stătut. Ori, acest lucru trebuie asumat de oamenii politici şi transpus în realitate, pentru ca ţara să poată avansa. Trebuie să domine concurenţa, competiţia în economie. Trebuie să domine corecta utilizare a banului public în folos public. Deci, toate lucrurile acestea sunt parte care poate fi rezolvată şi este în responsabilitatea oamenilor politici. Sunt însă şi lucruri care sunt în responsabilitatea fiecăruia dintre cetăţenii unei ţări care doreşte să devină membră a Uniunii Europene şi acest lucru poate fi exprimat într-un singur cuvânt: el se numeşte solidaritate. Un proces de reformă şi un proces de trecere la economie de piaţă înseamnă creşteri de preţuri de multe ori, înseamnă renunţarea la subvenţii, înseamnă un preţ mai mare, plătit de fiecare cetăţean, fie că vorbim de costul la încălzire sau la lumina electrică. Pentru că, nu poate fi concepută competiţia, atunci când preţurile pe piaţă nu sunt corecte. Eu vă spun aceste lucruri, pentru că am trecut prin ele, românii au trecut prin ele; le-au suportat mai supăraţi, mai bine dispuşi, dar, întotdeauna când era vorba de măriri de preţuri, toată lumea era supărată. Însă, au strâns din dinţi, pentru că au vrut să fie şi în NATO, şi în Uniunea Europeană.”

Nu le-a fost uşor românilor, cum nu le este uşor nici acum. Este criză. La fel cum nu le este uşor nici cetăţenilor din Germania, nici cetăţenilor din Spania, nici cetăţenilor din alte ţări europene. Este criză; criză economică generalizată. Dar, sunt lucruri care trebuie făcute dincolo de ce fac cei bogaţi, pentru o ţară care vrea să intre în Uniunea Europeană. Şi acest lucru înseamnă sacrificii acceptate, în mod egal, de clasa politică şi de populaţie. Noi am avut şansa că acest proces a fost continuu, în cei 20 de ani, am mai avut sincope în ani electorali, s-au dat bani mai mulţi decât trebuia la pensii, la salarii, dar până la urmă realităţile vieţii economice ne-au făcut să trebuiască să corectăm tot ce am greşit, de fiecare dată. Dar s-a menţinut consecvent obiectivul intrării în Uniunea Europeană. Spre exemplu vă pot spune, că astăzi România este o ţară care are de primit gratuit, fără să îi ramburseze, 32 de  miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru drumuri, pentru mediu, pentru educaţie, pentru creşterea nivelului de pregătire a forţei de muncă deja aflată în câmpul muncii, pentru lucrări de modernizare a satului, canalizare - sunt 32 de miliarde. Deci, chiar vom mai avea un exerciţiu bugetar în care vom primi o sumă asemănătoare. Deci, eu spun că efortul merită făcut. Sacrificiile şi din partea populaţiei şi din partea politicienilor merită făcute, pentru că mediul Uniunii Europene este acela în care poţi să speri la prosperitate.

Ea nu vine odată cu intrarea în Uniunea Europeană, pentru că nu vine până nu atingi nivelul de productivitate în economie suficiet de ridicat, până când nu îţi perfecţionezi toate instituţiile, până când costurile cu statul nu devin rezonabile - noi suntem obişnuiţi cu costuri prea mari în funcţionarea statului, şi România şi Republica Moldova. Deci, până nu ne punem la punct toate acestea, prosperitatea nu va veni. Şi să ştiţi că nu vin nici investiţiile străine până când nu ai clar perspectiva intrării în Uniunea Europeană. Nu vreau să vă dezamăgesc, ştiu ce s-a întâmplat în România. Au fost foarte reţinuţi investitorii străini, până după intrarea în NATO. Nici intrarea în NATO nu a fost un semn foarte serios pentru ei, abia semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană în aprilie 2005 a însemnat explozia investiţiilor străine în România. Deci, aici trebuie să vă spun că experienţa mă îndeamnă să vă atenţionez că investiţiile străine nu vin cât timp Republica Moldova este într-o zonă gri. Într-o zonă nedecisă.

Acum, vorbim despre ce putem face noi pentru Republica Moldova, pentru ca acest obiectiv al intrării în Uniunea Europeană să se întâmple. Am avut discuţii cu domnul preşedinte Ghimpu, cu premierul Filat, cu liderii tuturor celor patru partide care constituie Alianţa pentru Integrare Europeană – frumos nume pentru Alianţă – cu Primarul General al Capitalei, toţi oameni importanţi pentru avansarea pe direcţia integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Din puctul nostru de vedere ni se pare esenţială cuplarea Republicii Moldova la infrastructurile Uniunii Europene şi, la fel cum noi ne-am cuplat la aceste infrastructuri prin Ungaria, şi Republica Moldova are ca alternativă să se cupleze la infrastructurile europene prin România. Aşa arată harta, aşa e geografia, nu avem cum să o schimbăm. Vom declanşa proiecte de compatibilizare feroviară de la Iaşi până la Chişinău, să trecem pe linie cu ecartament normal, vom declanşa proiectul de conectare a sistemului de gaze naturale din România cu cel din Republica Moldova, sistemul de cuplare a celor două sisteme energetice – deja una din investiţii este aproape gata; sperăm ca la sfârşitul anului să ne cuplăm pe linia de 110 kW să ne cuplăm şi să demarăm proiectul pentru linia de 400 kW din nord. Deci, acest lucru îl vom face împreună cu Guvernul Republicii Moldova.

Educaţia. Trebuie să compatibilizăm foarte bine cele două sisteme de educaţie şi acolo unde România are, cumva, mai multă experienţă şi mai multe cunoştiinţe, suntem gata să le punem la dispoziţia sistemului universitar din Republica Moldova, prin schimburile între universităţi. Mai avem, în mod practic, - şi aici este un apel direct la Universitatea „Bogdan Petriceicu Haşdeu” – 130 de milioane de euro pentru proiecte comune între România şi Republica Moldova, România şi Ucraina, banii find gestionaţi de Ministerul Dezvoltării şi Turismului din România. Faceţi proiecte care să vizeze cooperarea între Universitatea dumneavoastră şi alte universităţi româneşti, nu neaparat numai „Dunărea de Jos”, e foarte aproape. Dar nevoia tinerilor este ca Universitatea să coopereze cu Universitatea din Iaşi, cu Universitatea din Timişoara, cu Universitatea din Bucureşti. Pot fi nevoi de calificare, altele decât ce v-a oferit Galaţiul. Faceţi proiecte noi, depuneţi-le, pentru că există finanţări pentru acest lucru. Proiecte de cercetare comune între Universitatea dumneavoastră şi alte universităţi din România. Iată! Este Dunărea şi Prutul aproape. Avem nevoie de atâta cercetare pe fluviu şi de Prut încât ar fi păcat să pierdem ocazia să o facem. Deci, cred că Universitatea ar putea să se ambiţioneze şi să depună un număr mare de proiecte şi să beneficieze de bani europeni pentru proiecte comune cu universităţi din România.

Un alt lucru pe care îl facem împreună. Înainte de a pleca, împreună cu Guvernul României, am stabilit alocarea a 100 de milioane de euro în tranşe de câte 25 de milioane anual pentru Republica Moldova, alocare nerambursabilă. Cea mai mare parte a banilor trebuie să meargă în educaţie: refaceri laboratoare, la şcoli, la universităţi, modernizarea şcolilor,şi aşa mai departe, şi în infrastructură locală, mă refer la comune, la sate, aceasta este zona pe care o vizăm. Infrastructurile naţionale intră pe alte programe şi pot intra pe programe de cooperare cu Uniunea Europeană. Aici cred că Universitatea dumneavoastră ar trebui să-şi pregătească deja proiectul pentru că este evident că are nevoie de o creştere a nivelului de dotare iar din aceşti bani puşi la dispoziţie de România sunt convins că se pot aproba proiecte pentru Universitatea dumneavoastră. Aceasta ar fi a doua zonă după infrastructură în care putem coopera: educaţia. Şi putem coopera politic foarte bine la nivelul Guvernului, la nivelul Parlamentului, România dorind să fie un susţinător fără rezerve al progresului Republicii Moldova către Uniunea Europeană.

Vreau să ştiţi că noi promovăm ideea ca Republica Moldova să fie inclusă în pachetul ţărilor din Balcanii de Vest atunci când este vorba de extindere. Din păcate, nu avem succes în momentul de faţă din cauza decalajului dintre Republica Moldova şi ţări ca Serbia, Macedonia, Muntenegru, care sunt mult mai pregătite. Iată, Macedonia şi Serbia au depus deja documentele prin care solicită începerea procesului de negociere pentru intrare în Uniunea Europeană. Vom fi luaţi în consideraţie atunci când Republica Moldova a evoluat suficient şi acesta a fost mesajul meu principal în discuţiile pe care le-am avut cu liderii politici ai Republicii Moldova. Vă putem fi un partener foarte bun, nu vrem să vă sufocăm însă, dar, dacă doriţi, România vă poate fi un foarte bun avocat în pregătirea procesului de intrare în Uniunea Europeană şi mai ales în susţinerea politică în interiorul Consiliului European şi a structurilor de la Bruxelles. Aş încheia asigurându-vă că România este o ţară cu deplin respect pentru independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. În acelaşi timp, aş vrea să vă spun ceea ce am spus şi presei de la Chişinău, şi anume, că nimeni nu ne poate convinge că noi avem alt sânge decât cetăţenii Republicii Moldova.

Vă mulţumesc!”

Departamentul de Comunicare Publică