Conferinta de presa comuna a presedintelui, Traian Basescu, si a presedintelui Azerbaidjanului

Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit luni, 28 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, cu ocazia vizitei oficiale pe care o efectuează în România. La finalul convorbirilor oficiale, cei doi şefi de stat au susţinut o conferinţă de presă comună. Vă prezentăm integral textul conferinţei de presă:

Preşedintele României, Traian Băsescu: Bună ziua, încep prin a mulţumi domnului preşedinte Aliyev, soţiei domniei sale şi delegaţiei care îi însoţeşte pentru răspunsul pozitiv la invitaţia pe care am făcut-o de a vizita România. Aş spune că această vizită este vizita în care fructificăm patru ani şi mai bine de excelentă cooperare, atât la nivelul preşedinţilor, cât şi la nivelul celor două guverne pentru consolidarea relaţiei bilaterale, dar şi pentru consolidarea relaţiei Azerbaidjanului cu Uniunea Europeană. Am semnat un parteneriat strategic alături de alte cinci documente guvernamentale, un parteneriat strategic care are câteva obiective, şi anume consolidarea dialogului politic, cooperare energetică, cooperare economică şi în investiţii, cooperare pe probleme de securitate, cooperare în organisme internaţionale, precum şi în cultură.

Aş face doar o scurtă menţiune cu privire la cooperarea în domeniul energetic care vizează atât cooperarea pe proiectul Nabucco, dar şi pe proiectul PEOP sau pe al terminalului de gaze lichefiate de la Constanţa, proiectul PEOP este conducta de ţiţei Constanţa-Trieste. Am abordat şi multe alte subiecte de interes regional, un subiect aparte a fost legat de conflictele îngheţate, iar în ceea ce priveşte Nagorno-Karabach poziţia noastră rămâne fermă, orice astfel de conflict îngheţat nu poate fi rezolvat decât pe cale paşnică, în interiorul mecanismelor internaţionale existente şi cu respectarea integrităţii teritoriale a statelor, conform dreptului internaţional. Vă mulţumesc!

Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev: Bună ziua, doamnelor şi domnilor. Domnule Preşedinte, doresc să încep prin a vă mulţumi pentru invitaţia pe care mi-aţi adresat-o de a vizita România şi pentru ospitalitatea pe care aţi arătat-o atât mie, soţiei mele şi delegaţiei mele. Între ţările noastre relaţiile bilaterale s-au dezvoltat la un nivel foarte înalt şi această declaraţie pentru un parteneriat strategic pe care am semnat-o astăzi este doar o consecinţă, o urmare logică, a evoluţiei relaţiilor dintre ţările noastre. Şi sunt convins că toate documentele pe care le-am semnat astăzi vor reprezenta o foarte bună bază pentru cooperarea noastră ulterioară. Există oportunităţi, există un potenţial foarte bun pentru dezvoltarea ulterioară a relaţiilor noastre bilaterale, oportunităţi de care trebuie să profităm la maximum pe viitor.

În timpul convorbirilor noastre tête-à-tête, cât şi în timpul convorbirilor oficiale s-au discutat toate problemele importante care erau discutat şi sunt mulţumit de rezultatul la care s-a ajuns. La nivel politic, relaţiile noastre se află la cel mai înalt nivel, în ceea ce priveşte nivelul economic, avem proiecte foarte bune, cum sunt cele din domeniul petrolului şi gazelor, de care va trebui să profităm pentru a aduce relaţiile economice la un nivel şi mai înalt.

Azerbaidjanul are resurse foarte bune de petrol şi gaze naturale care pot fi trasnportate cu succes către pieţele europene. Şi dacă se vor semna acordurile de tranzit care trebuie semnate cu o parte dintre ţările implicate, transportarea petrolului şi gazelor naturale către Europa va putea fi făcută fără probleme. Diversificarea resurselor energetice este importantă atât pentru producători, cât şi pentru consumatori. Mă bucur că punctele de vedere ale României şi Azerbaidjanului coincid în această privinţă şi sunt convins că Nabucco şi celelalte proiecte despre care am discutat vor putea fi implementate pe viitor. Există un memorandum de cooperare în domeniul energetic semnat între Azerbaidjan şi Uniunea Europeană, iar cooperarea noastră, de până acum, dintre Azerbaidjan şi Uniunea Europeană este reflectată foarte bine în acest memorandum. Şi profit de această oportunitate pentru a mulţumi României şi dumneavoastră, domnule Preşedinte, pentru faptul că aţi sprijinit dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor dintre Azerbaidjan şi Uniunea Europeană.

Doresc să vă mulţumesc, de asemenea, şi pentru poziţia României cu privire la conflictul Nagorno-Karabach, după cum aţi spus, conflictele îngheţate inclusiv Nagorno-Karabach trebuie rezolvate cu respectarea principiilor de drept internaţional, între care şi integritatea teritorială. Încă o dată vă mulţumesc pentru aceasta. Sunt convins că toate problemele, toate conflictele, trebuie şi pot fi rezolvate în conformitate cu principiile de drept internaţional. Şi dacă toate părţile implicate ar respecta aceste principii, sunt convins că acest conflict între Azerbaidjan şi Armenia, privitor la regiunea Nagorno-Karabach va fi rezolvat cât mai curând şi toate probemele rezolvate astfel încât teritoriul să fie eliberat. Vă mulţumesc, încă o dată, domnule Preşedinte pentru minunata ospitalitate pe care mi-aţi arătat-o şi sunt convins că relaţiile noastre se vor dezvolta şi mai mult pe mai departe.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc, domnule Preşedinte. Presa are câte două întrebări pentru fiecare dintre cei doi preşedinţi.

Întrebare: Am o întrebare pentru domnul preşedinte Traian Băsescu, de la televiziunea de stat azeră. Astăzi, domnule Preşedinte, aţi semnat declaraţia pentru un parteneriat strategic. Cum credeţi dumneavoastră că va contribui acest parteneriat strategic la dezvoltarea ulterioară a relaţiilor dintre cele două ţări?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Noi mai avem două parteneriate strategice de mare succes pe palier politic-economic, securitate şi aşa mai departe, cel cu Statele Unite şi parteneriatul cu Franţa. Bazat pe experienţa acestor două parteneriate, vă pot spune că, în baza documentului pe care l-am semnat astăzi cu domnul preşedinte Aliyev, urmează ca, în cel mai scurt timp, guvernele să realizeze un plan de implementare a deciziilor politice pe care noi le-am semnat astăzi. Este vorba de o aşa-numită foaie de parcurs. În funcţie de modul de implementare a foii de parcurs, vom putea spune: un parteneriat strategic de succes sau o intenţie care nu s-a materializat. Fără a încerca să fiu optimist, exagerat, pot să vă spun că cele înscrise în documentul pe care l-am semnat cu domnul preşedinte Aliyev sunt lucruri pe care şi unii şi alţii vrem să le îndeplinim. Mai mult decât atât, aş spune că sunt obiective extrem de realiste care vizează interesul naţional al Republicii Azerbaidjan, al României şi al Uniunii Europene. Având în vedere că s-au respectat aceste priorităţi, personal cred că va fi un parteneriat strategic de mare succes pentru ambele ţări. În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că România vede acest parteneriat, nu numai prin prisma interesului naţional, ci îl considerăm şi o contribuţie la politica energetică şi politica externă a Uniunii Europene, dacă ne referim la Sinergia Mării Negre şi la Parteneriatul Estic. Mulţumesc încă odată domnului preşedinte Aliyev pentru semnarea acestui document.

Întrebare: Bună ziua. Aş avea o întrebare pentru domnul preşedinte Aliyev. Aţi făcut în declaraţia dumneavoastră o serie de referiri la acordul de tranzit, la resursele de petrol şi gaze dar aş vrea să vă întreb dacă puteţi să detaliaţi modul în care se poate implica Azerbaidjanul în proiectul conductei Constanţa - Trieste. Şi pentru domnul preşedinte Băsescu, aş avea o întrebare.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Legată de vizită, sunt convins.

Întrebare: Nu. E legată strict de actualitate. Aş fi vrut să vă întreb cum comentaţi intenţia Premierului de a-l remania pe vicepremierul Dan Nica?

Preşedintele României, Traian Băsescu: Răspund la toate întrebările legate de vizită.

Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev: Din experienţa noastră am observat că toate proiectele iniţiate, demarate, propuse de Azerbaidjan, pot fi benefice pentru alte proiecte care pot fi lansate pe viitor. Dacă conducta Baku - Tibilisi - Ceyhan nu ar fi fost construită, foarte probabil că nici conducta Baku - Erzurum nu ar fi fost construită. Dacă această conductă, Baku - Tibilisi - Erzurum nu ar fi fost construită nu am fi putut vorbi despre aducerea gazelor naturale azere către Uniunea Europeană, pentru că această construcţie a conductei Nabucco este un rezultat al dezvoltării infrastructurii de gaze naturale şi petrol a Azerbaidjanului. Putem vedea astfel, că un proiect care a avut succes duce la altele şi aşa mai departe, astfel încât succesul conductei Nabucco ar duce şi la construirea de noi conducte şi de noi proiecte în regiune, proiecte conexe, desigur. Şi, desigur, am discutat atât despre Constanţa- Trieste cât şi despre Nabucco în timpul convorbirilor oficiale şi convorbirilor tête-à-tête şi Azerbaidjanul a sprijinit şi sprijină în continuare aceste proiecte.

Preşedintele României, Traian Băsescu: Dacă îmi permiteţi o completare la această întrebare. Spre exemplu, compania naţională azeră SOCAR are în vedere extinderea activităţii sale în Uniunea Europeană prin România. Acest proiect se poate materializa, aşa cum în viziunea SOCAR, prin creşterea capacităţii noastre de depozitare ţiţei în Portul Constanţa astfel încât SOCAR să poată să îşi dirijeze resursele de ţiţei către două posibilităţi de utilizare. Una ar fi rafinare a parte din ţiţeiul transportat prin Constanţa în rafinăriile din România şi crearea unei reţele de distribuţie a SOCAR-ului către Uniunea Europeană şi cea de-a doua, pomparea unor cantităţi importante de ţiţei către Trieste, din Portul Constanţa. Menţionez ca un argument al acestei posibilităţi că la Supsa, în Georgia există un terminal care poate primi nave de mare capacitate prin care se tranzitează ţiţei din zona Caspică, inclusiv ţiţei azer şi se exportă încărcat pe nave, tranzitându-se Bosforul şi Dardanelele către Europa. Eu însumi am încărcat o navă de 160 de mii de tone la Supsa.

La întrebarea doamnei cu privire la propunerea de remaniere făcută de premierul Emil Boc, trebuie să vă precizez că eu nu am primit încă, nicio astfel de solicitare. În acelaşi timp, cred că toate acţiunile celor două partide, trebuie să domine responsabilitatea şi, în măsura în care vor solicita o întâlnire, îmi voi face timp să o avem. Este bine ca ambele partide să îşi bage repede picioarele în apă rece. Vom vedea. Vă mulţumesc mult!"