Declaratia de presa a presedintelui Romaniei la finalul lucrarilor Consiliului European de iarna

 COMUNICAT DE PRESĂ

(11 decembrie 2009)

REF: Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu, la finalul lucrărilor Consiliului European de iarnă

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat în perioada 10-11 decembrie a.c., la Bruxelles, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern din statele membre ale Uniunii Europene. Vă prezentăm declaraţia de presă susţinută de şeful statului la finalul lucrărilor Consiliului European de iarnă:

„Bună ziua,

A fost Consiliul de iarnă, primul Consiliu care se desfăşoară în formula cerută de Tratatul de la Lisabona. La Consiliu a participat şi doamna Catherine Ashton, înalt reprezentant pentru politică externă, dar şi preşedintele permanent al Consiliului European, Herman Van Rompuy. Temele principale de discuţie au fost situaţia economică, financiară şi socială. A doua temă a fost legată de schimbări climatice şi dezvoltare durabilă şi, din acest punct de vedere, vă pot spune că toată discuţia a fost axată pe mandatul comun al Uniunii Europene, în vederea Conferinţei de la Copenhaga, ce se va desfăşura în perioada 17-19, şi aspecte instituţionale, legate de noul sistem de funcţionare al Uniunii Europene. De asemenea, pe agenda Consiliului au mai figurat şi alte subiecte, spre exemplu, Programul Stockholm, legat de spaţiul de justiţie european, libertate şi securitate, de justiţie şi problematica legată de Iran, precum şi Afganistan, Pakistan. În ceea ce priveşte situaţia economică şi socială, aş face două menţiuni. Subiectul principal a fost legat de strategia de ieşire din programele de susţinere pe care guvernele le-au acordat în perioada de la declanşarea crizei şi până acum. Concluzia este că va trebui să se adopte, în viitor, o strategie concertată de retragere a guvernelor din sprijinirea economiilor naţionale. În momentul de faţă, nu se pune problema unei treceri la retragerea guvernelor din sprijinul acordat economiei. Din punctul nostru de vedere, susţinerea a fost ca atât timp cât pentru diminuarea efectelor crizei suntem într-un program finanţat de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, nu se poate pune problema retragerii din acest program înainte de termenul contractual, adică sfârşitul anului 2010.

În ceea ce priveşte problematica socială legată de situaţia economică la nivelul Uniunii Europene, se anticipează o creştere a şomajului în perioada următoare, chiar dacă în unele ţări au apărut semne de diminuare a crizei. Şi din acest punct de vedere, guvernele naţionale trebuie să ia măsuri pentru diminuarea impactului social pe care criza îl are. În ceea ce priveşte Iranul, este cea mai severă atenţionare pe care Uniunea Europeană o face Iranului. Se constată că Iranul nu se supune nici hotărârilor Consiliului de Securitate, nici recomandărilor Agenţiei pentru Energie Nucleară de la Viena şi se solicită ferm Iranului transparenţă în programul său nuclear. Uniunea Europeană menţionează că va deveni parte a soluţiilor Consiliului de Securitate, în cazul în care Iranul nu se conformează obligaţiilor pe care le are, de a avea transparenţă în modul de derulare al programului nuclear. În ceea ce priveşte Conferinţa de la Copenhaga, ea este extrem de importantă, pentru că în anul 2013 expiră valabilitatea Protocolului de la Kyoto. Uniunea Europeană ţine să îşi menţină statutul de avangardă a unui program de combatere a schimbărilor climatice, extrem de puternic, program care să meargă până la reducerea cu 30% a nivelului de emisii până în anul 2020. Sigur, acest prag depinde foarte mult şi de abordarea pe care o vor avea celelalte state, în mod deosebit, Statele Unite, China, Federaţia Rusă, Brazilia.

De asemenea, cu această ocazie s-a stabilit ca Uniunea Europeană să pună la dispoziţia ţărilor în curs de dezvoltare, pentru perioada 2010-2012, deci trei ani, 2010, 2011, 2012, suma de şapte miliarde de euro pentru combaterea poluării. Suma este formată din contribuţii ale fiecărui stat şi dintr-o contribuţie a Uniunii din bugetul Comisiei Europene. Contribuţia celor 27 de state membre va fi o treime din şapte miliarde. Iar restul sumei, până la şapte miliarde, va fi contribuţia Comisiei Europene din bugetul deja alocat. Din punct de vedere al participării noastre în serviciul de acţiune externă, am solicitat ca România să aibă un număr de posturi. Urmează ca în perioada următoare să vedem ce posturi poate obţine România în interiorul serviciului diplomatic al Uniunii Europene. În ceea ce priveşte Afganistanul, Uniunea Europeană salută iniţiativa preşedintelui Obama de a consolida participarea în Afganistan şi va continua să fie un partener al Statelor Unite în Afganistan, în lupta împotriva terorismului. Acesta este mesajul principal. Sigur, aceasta implică şi o participare sporită a Uniunii Europene în teatrul de luptă din Afganistan. Cam asta, în linii mari. În avion vă pun la dispoziţie concluziile pentru toate detaliile, pentru cei interesaţi. Dacă aveţi întrebări.

Întrebare: Domnule Preşedinte, Curtea Constituţională a decis renumărarea tuturor voturilor nule...

Preşedintele Traian Băsescu: Fac, dacă vreţi, pe această temă. Cred că este normal, având în vedere reclamaţiile pe care le-a făcut PSD. Este normal şi democratic. Şi mi se pare corect că s-a dat curs solicitării PSD de a se număra voturile anulate, înţeleg. Nu e nimic anormal. Este în lege şi este constituţional.

Întrebare: Am o întrebare legată de alt subiect. Cătălin Voicu a fost adus la DNA şi acuză că e o încercare de aducere a dictaturii.

Preşedintele Traian Băsescu: Doamnă, oricui ajunge la DNA, i se pare că vine dictatura. Sigur...

Întrebare: În ce măsură schimbă decizia CCR rezultatul dat de BEC? În ce măsură estimaţi că poate schimba?

Preşedintele Traian Băsescu: Nu fac niciun fel de estimări. Nu ştiu nici raţiunea care a stat la baza deciziei, dar pe mine mă interesează fondul. Face parte din dreptul oricărui candidat şi oricărui partid să solicite anumite lucruri şi dacă la Curte s-a aprobat acest lucru, înseamnă că cei care au reclamat au adus nişte argumente solide, care să reclame refacerea numărătorii voturilor anulate. Nu cred că la Curte se aproba renumărarea dacă nu erau nişte argumente.

Întrebare: Aveţi emoţii că...?

Preşedintele Traian Băsescu: În general, sunt un om calm.

Întrebare: Domnule Preşedinte, aţi spus că exista perspectiva ca în alte state UE să crească şomajul.

Preşedintele Traian Băsescu: Nu cred că numai în alte state UE, este aprecierea pentu toate statele UE. Noi deocamdată suntem cu cel puţin 2% sub cifra medie a şomajului în Uniunea Europeană. Să sperăm că vom reuşi să ne menţinem sub media Uniunii Europene. Să sperăm.

Întrebare: Revin la acelaşi subiect. Social-democraţii practic vă acuză pe dumneavoastră că aţi avea o contribuţie la reţinerea lui Voicu, pentru că dumneavoastră aţi vorbit despre implicaţiile lui în dispariţia unor dosare de la...

Preşedintele Traian Băsescu: Doamnă, nu-mi aduc aminte să-l fi menţionat vreodată pe domnul Voicu. Nu-mi aduc aminte. Dar dacă cineva crede că Preşedintele se ocupă cu chemări la DNA, este cel puţin copil. Ei probabil au rămas cu nişte reflexe din perioada când erau la guvernare. Eu n-am aflat până când am ajuns aici, dumneavoastră mi-aţi spus de chemarea la DNA a unui domn Voicu. Bănuiesc că e vorba de senator, nu? Senatorul Voicu. Da, deci cred că suntem în zona fabulaţiilor. De altfel, aş mai face o observaţie. Cred că a venit timpul să introducem şi o oarecare decenţă. Mă uitam astăzi, dimineaţă, pe sinteza de presă şi aflam acolo că un şef al unui serviciu de comunicaţii şi-a crescut averea în timpul mandatului lui Băsescu. Ce pot să spun eu despre un ziarist care dă un asemenea titlu? Ce treabă am eu cu averea nu ştiu cui? Sau un alt titlu: "Băsescu vrea să-i momească pe liberali cu Mugur Isărescu". N-am discutat cu Mugur Isărescu problema. Deci, de unde până unde tipul acesta de a lega totul de Băsescu? Până şi cei suspectaţi de infracţiuni se pare că sunt chemaţi la DNA de Băsescu, unora le creşte averea datorită mandatului lui Băsescu, alţii inventează premieri datorită lui Băsescu, poate că un nivel de minimă decenţă în relaţiile presei cu preşedintele României ar trebui să existe. Poate, spun şi eu, poate. S-ar putea să se considere că nu e cazul.”

Departamentul de Comunicare Publică