Declaratia de presa a presedintelui Romaniei, Traian Basescu - 03.04.2009

COMUNICAT DE PRESĂ
(03 aprilie 2009)

REF: Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu

Preşedintele României, Traian Băsescu, va participa în perioada 3-4 aprilie a.c., la Summit-ul NATO, găzduit de către Franţa şi Germania.

Vă prezentăm textul declaraţiei de presă suţinută de şeful statului la plecare, pe Aeroportul internaţional "Henri Coandă":

“Bună ziua!

În această după-amiază şi în cursul zilei de mâine voi participa la Summit-ul NATO de la Strasbourg şi Kehl, summit care are şi elementul lui aniversar, adică se împlinesc 60 de ani de la semnarea, la 4 aprilie 1949, a Tratatului Atlanticului de Nord. La acest summit vor participa în plus două ţări, în plus faţă de participarea de la Bucureşti, când s-a stabilit invitarea în NATO a Albaniei şi Croaţiei. De la summit-ul de la Bucureşti şi până acum s-a produs procesul de ratificare, iar la summit-ul franco-german de la Strasbourg şi Kehl vor participa cu drepturi depline şi Albania şi Croaţia.

În ceea ce priveşte obiectivele noastre la acest summit, ele vizează în mod deosebit regiunea. Ne continuăm obiectivele pe care le-am avut şi la summit-ul de la Bucureşti şi vă pot spune că în ultimele două săptămâni a fost un efort diplomatic formidabil desfăşurat atât la nivelul diplomaţilor din Ministerul de Externe, dar şi la nivelul şefilor de stat şi de Guvern, cu care a fost un dialog intens pentru ca România să aibă obiectivele înscrise în documentul final al summit-ului. Aş face câteva precizări cu privire la obiectivele noastre, obiective care, aşa cum am spus, sunt legate de interesele noastre de securitate în regiune. În ceea ce priveşte Balcanii de Vest obiectivul pe care îl avem este ca documentul final, declaraţia summit-ului să continue să încurajeze Muntenegrul şi Bosnia Herzegovina în ceea ce priveşte aspiraţiile lor euro-atlantice. Ceea ce înseamnă consolidarea parteneriatului pentru pace şi menţinerea deschisă a porţii NATO, a uşii NATO pentru Bosnia Herzegovina şi Muntenegru.

De asemenea, tot legat de Balcanii de Vest obiectivul nostru este ca Alianţa să-şi menţină neutralitatea politică faţă de Kosovo. Nu ne dorim un angajament politic, ci doar unul militar al Alianţei în ceea ce priveşte Kosovo. Şi în sfârşit, în ceea ce priveşte Serbia insistăm să se continue ceea ce s-a început la Bucureşti, adică în declaraţia finală a summit-ului să existe un mesaj de deschidere pentru accesul Serbiei în structurile euro-atlantice. Menţinându-ne în regiune obiectivul nostru este ca summit-ul să continue să menţioneze zona Mării Negre şi Marea Neagră ca regiune de interes şi element strategic de securitate în interiorul politicilor de securitate ale Alianţei NATO. Practic, dorim o menţinere a mesajului de la Bucureşti.

Tot legat de regiune, punctul nostru de vedere este că Alianţa trebuie să-şi menţină angajamentele de la Bucureşti faţă de Ucraina şi Georgia, cu precizarea foarte clară că cele două ţări trebuie să parcurgă conştiincios procesele de reformă şi criteriile care trebuie îndeplinite în vederea accesului în Alianţă. De asemenea, obiectivul nostru este legat de apărarea antirachetă. Apărarea antirachetă ce nu acoperă întreg teritoriul Alianţei, şi România este una din ţările parţial afectate de lipsa scutului antirachetă pentru întregul său teritoriu. Şi aici vom continua să susţinem menţinerea angajamentului Alianţei să analizeze şi să dea soluţii pentru o acoperire integrală a teritoriului Alianţei cu scutul antirachetă, eventual o completare NATO sau prin analiza complementarităţii unor structuri antirachetă ale NATO, complementaritate ce trebuie realizată cu sistemul de apărare antirachetă american. Susţinerea noastră pleacă de la principiile Alianţei de indivizibilitate a securităţii şi de la principiul securităţii colective. Cu certitudine, în obiectivele noastre intră şi angajamentul NATO pentru protejarea infrastructurilor energetice şi vedem chiar şi posibil un angajament legat de protejarea surselor de aprovizionare cu energie în mod deosebit a Europei.

Poziţia noastră cu privire la Federaţia Rusă: după cum ştiţi, a fost pusă sub semnul întrebării cooperarea cu Federaţia Rusă în urma intervenţiei de anul trecut sau în urma conflictului din Georgia de anul trecut. Punctul nostru de vedere este că trebuie reluată cooperarea NATO – Federaţia Rusă. Iar România este una din cele mai interesate ţări ca această cooperare să se desfăşoare pe baza unor principii, aşa cum ele au fost stabilite anterior în relaţia NATO – Rusia, pe baze pragmatice, dar plecând de la realitatea, din punctul nostru de vedere, că securitatea în regiunea Mării Negre nu este posibilă fără un angajament solid al Federaţiei Ruse. În sfârşit, ceea ce cred că mai trebuie comunicat este că la terminarea summit-ului vor fi adoptate trei documente. Primul se va numi „Declaraţia summit-ului”, în care vizăm să fie introduse temele despre care v-am vorbit anterior. Va fi o altă declaraţie pentru Afganistan. Şi, în sfârşit, o a treia declaraţie asupra securităţii Alianţei. Cu privire la detalii legate de document vom avea ocazia unor conferinţe de presă la terminarea summit-ului şi atunci veţi primi detalii legate de atingerea obiectivelor noastre, dar şi de ansamblul desfăşurării summit-ului NATO de la Strasbourg. Vă mulţumesc.

Vă doresc un week-end plăcut.”

Departamentul de Comunicare de Publică