Declaratia de presa a presedintelui Romaniei, Traian Basescu 11.12.2008

Preşedintele României, Traian Băsescu, va participa în perioada 11-12 decembrie a.c. la Bruxelles, la lucrările Consiliului European. Şeful statului a susţinut înainte de plecarea din ţară, joi, 11 decembrie a.c., la Aeroportul Internaţional Henri Coandă, o declaraţie de presă,

Vă prezentăm declaraţia preşedintelui României:

"Bună dimineaţa,

Astăzi, împreună cu Primul-ministru, voi participa la ultimul Consiliu European sub preşedinţia franceză. Pe ordinea de zi a summitului sunt câteva teme extrem de importante şi o să le amintesc: discutarea problemelor generate de neratificarea Tratatului de la Lisabona şi soluţii pentru anul viitor, cu privire, în mod deosebit, la structura Comisiei Europene, având în vedere că Tratatul de la Nisa, în baza căruia funcţionează acum Uniunea, reclamă reducerea numărului de comisari începând cu 1 ianuarie 2009. Aici punctul de vedere al României este foarte clar. Considerăm că ar trebui să se continue cu o structură a Comisiei în aceeaşi formulă, pe principiul "o ţară, un comisar". Dacă statele membre, în marea lor majoritate, doresc aplicarea de la 1 ianuarie a Tratatului de la Nisa, România nu renunţă la comisar. Al doilea subiect este legat de situaţia economică şi financiară.

Nu voi intra în detalii foarte multe la niciun punct, vom discuta concluziile după terminarea summit-ului, dar în ceea ce priveşte situaţia economică şi financiară, România va susţine creşterea nivelului de finanţare prin Banca Europeană de Investiţii pentru industria auto şi pentru IMM-uri. Infrastructurile fiind acoperite, din punctul nostru de vedere, suficient în raport cu capacitatea de absorbţie, atât de alocările care revin României din bugetul Uniunii, dar şi din faptul că România a angajat deja negocierea unui credit de un miliard de euro de la Banca Europeană de Investiţii care să constituie în sursa de finanţare a componentei autohtone pentru finanţările nerambursabile de la Uniunea Europeană. În acest sens, eu am aprobat un memorandum săptămâna trecută, deci lucrurile s-au demarat. Am dat mandatul de începere a negocierilor.

Un alt subiect va fi pachetul legislativ energie-schimbări climatice. După cum ştiţi, România a fost un susţinător, fără rezerve, ale acestui pachet. În momentul de faţă s-a ajuns la faza tehnică şi ceea ce România nu poate accepta este luarea ca an de bază pentru calculul reducerii nivelului de poluare ca fiind 2005. Aici punctul nostru de vedere este: ori se ia 1990, pentru că Protocolul de la Kyoto a produs efecte în economia românească şi în anii ‘90 - în timp ce alte ţări nu au ratificat protocolul şi nu şi-au făcut politici adecvate Protocolului de la Kyoto, România şi-a asumat costurile în anii ‘90 şi acest lucru trebuie ori recunoscut şi luat ca bază anul 1990, ori compensat, în cazul în care se rămâne pe anul 2005, ca an care să dea momentul de calcul al reducerii nivelului de poluare.

Trebuie compensată perioada anilor din 1990 până în 2005. Şi vom vedea, avem soluţii, formule pe care să le propunem. În sfârşit, va fi o scurtă discuţie legată de politica agricolă, discuţie care vizează realocarea unor fonduri necheltuite, repet, necheltuite de statele membre, de la agricultură. România îşi va menţine poziţia că banii de la agricultură nu trebuie realocaţi, şi trebuie găsită o formulă de extindere a timpului de utilizare, în aşa fel încât sumele alocate pentru agricultură să fie integral utilizate. În sfârşit, subiectul legat de relaţiile externe ale Uniunii - România susţine parteneriatul estic, cu condiţia ca acest parteneriat să nu afecteze atributele Sinergiei Mării Negre. Discuţiile pe care le-am făcut cu omologi sunt pe această linie, Sinergia Mării Negre nu poate fi afectată de parteneriatul estic, parteneriatul estic urmând să devină un instrument care nu vizează ţările implicate în sinergia Mării Negre.

Aş mai face o precizare, încă de acum două luni, am transmis la Bruxelles, prin preşedinţia franceză, că România solicită simplificarea procedurilor de angajare a banilor de la Uniunea Europeană, altfel spus, reducerea birocraţiei, în aşa fel încât în situaţii de criză, să fim capabili să acţionăm ca în situaţii de criză şi nu cu proceduri excesive şi extrem de complicate, urmând ca în situaţia reducerii sistemului birocratic şi a procedurilor, statele membre să-şi asume responsabilitatea în cazul în care se constată la controalele Uniunii că banii nu au fost utilizaţi în conformitate cu standardele europene. Cam asta, în câteva cuvinte, sigur, vom comenta pe larg concluziile, dar în linii mari, cam aceasta este poziţia noastră. Vă mulţumesc mult, vă doresc un weekend plăcut. La revedere!"

Departamentul de Comunicare Publică