Discursul presedintelui Romaniei la ceremonia de sarbatorire a 100 de ani de la infiintarea CSM

COMUNICAT DE PRESĂ
(29 mai 2009)

REF: Discursul preşedintelui României la ceremonia de sărbătorire a 100 de ani de la înfiinţarea Consiliului Superior al Magistraturii şi la cea de-a VII-a reuniune a Adunării Generale a Reţelei Europene a Consiliilor de Justiţie

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat, vineri, 29 mai a.c., la Palatul Parlamentului, la ceremonia de sărbătorire a 100 de ani de la înfiinţarea Consiliului Superior al Magistraturii şi la cea de-a VII-a reuniune a Adunării Generale a Reţelei Europene a Consiliilor de Justiţie.

Vă prezentăm alocuţiunea susţinută de şeful statului cu acest prilej:

„Domnule preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii,

Domnule preşedinte al Reţelei Europene a Consiliilor de Justiţie

Doamnelor şi domnilor judecători şi procurori,

Distinşi invitaţi,

Vă mulţumesc pentru invitaţia pe care mi-aţi adresat-o de a participa la un dublu eveniment: ceremonia de sărbătorire a 100 de ani de de la înfiinţarea Consiliului Superior al Magistraturii din România şi cea de-a VII-a reuniune a Adunării Generale a Reţelei Europene a Consiliilor de Justiţie. Cu această ocazie doresc să vă transmit toate gândurile bune şi vă urez tuturor succes!

Sărbătorirea celor 100 de ani de la înfiinţarea Consiliului Superior al Magistraturii din România scoate în evidenţa tradiţia juridică a României, ţara noastră fiind una dintre primele ţări europene care au înfiinţat o astfel de instituţie. Trebuie remarcat însă şi faptul că cei 100 de ani pe care îi sărbătorim astăzi de la înfiinţarea Consiliului nu s-au materializat şi în 100 de ani de existenţă, deoarece mai bine de 40 de ani, Consiliul Superior al Magistraturii din România a încetat să funcţioneze, fiind desfiinţat între 1949 şi 1991.

În cei 18 ani care au trecut de la reînfiinţarea Consiliului Superior al Magistraturii, această instituţie şi-a consolidat poziţia în cadrul instituţiilor fundamentale ale statului, fiind una din cele trei componente ale autorităţii judecătoreşti alături de instanţele judecătoreşti şi Ministerul Public.

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei în România, independenţă care este unul din principiile constituţionale de funcţionare a justiţiei. Această independenţă trebuie înţeleasă ca independenţă faţă de celelalte puteri nu şi faţă de lege, repet, şi nu faţă de lege. Legalitatea este un alt principiu, la fel de important ca şi independenţa, în conformitate cu care justiţia trebuie să funcţioneze. Cu alte cuvinte, judecătorul trebuie să aplice legea, nu să creeze lege. Doar respecând principiile potrivit cărora se înfăptuieşte justiţia, vom putea vorbi de o justiţie cu adevărat dreaptă.

Rolul existenţei separaţiei puterilor în stat şi al echilibrului dintre ele este de a se asigura un control reciproc al puterilor în vederea eliminării oricărei tendinţe a acestora de a abuza de atribuţiile lor. Aceasta este de fapt forţa oricărui stat democratic.

Justiţia a reprezentat şi reprezintă o putere distinctă în orice stat în care drepturile şi libertăţile cetăţeneşti se bucură de o protecţie reală.

Justiţia este speranţa dreptăţii fiecăruia dintre noi, este ultima şi cea mai înaltă expresie a dreptului, fiind caracterizată de două atribute esenţiale: acela de egalitate şi acela de echitate. Într-o societate modernă, justiţia este o prerogativă suverană care aparţine statului, iar judecătorul ca reprezentant al acestuia, împarte efectiv dreptatea. În acest sens, judecătorul învestit de către puterea statală, are atât puterea de a spune fiecărei părţi care îi este dreptul, cât şi prerogativa de a dispune executarea silită a hotărârilor judecătoreşti pronunţate.

Având în vedere aceste lucruri, este indubitabil faptul că justiţia a fost considerată şi trebuie considerată în continuare bază a societăţii.

Doamnelor şi domnilor judecători şi procurori,  

O justiţie dreaptă presupune nu doar legi bune, ci şi aplicarea acestora, cu profesionalism şi respect de către toţi cei implicaţi. Astfel, consolidarea transparenţei, eficienţei actului de justiţie se va putea realiza, în special, prin consolidarea capacităţii şi responsabilităţii corpului profesional al magistraţilor. Justiţia este un serviciu public şi trebuie să rămână aşa.

Pentru a fi eficient, acest serviciu trebuie să răspunde necesităţilor societăţii. În justiţie oamenii trebuie să-şi recapete sentimentul de dreptate. Justiţia şi dreptul în general trebuie să rămână acea artă a binelui şi a echităţii.

Nevoia de dreptate îi determină pe români să apeleze pe toate căile legale posibile pentru aflarea dreptăţii. Aşa se face că avem milioane de dosare aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, şi suntem unul din primele state cu cele mai numeroase cauze aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Un rol important în consolidarea încrederii oamenilor în justiţie îl are Consiliul Superior al Magistraturii care este deopotrivă garant al independenţei justiţiei şi instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor.

Avem nevoie de o justiţie puternică şi eficientă. Pentru aceasta este nevoie de o schimbare atât a percepţiilor, cât şi a mentalităţilor. Judecătorul nu este deţinătorul adevărului absolut. El trebuie să aplice corect legea, fără părtinire. Acolo unde legea este strâmbă, ea trebuie îndreptată. Dar acest lucru nu îl face judecătorul. De aceea, aşa cum bine cunoaşteţi, suntem într-un proces de reformare a legislaţiei, pentru a o adapta noilor realităţi sociale. Dreptul trebuie să corespundă societăţii. Adoptarea noilor Coduri - penal, civil şi de procedură penală şi civilă, sper să conducă la acest deziderat.

Suntem de asemenea, în faţa unui Mecanism de Cooperare şi Verificare din partea Comisiei Europene, în ceea ce priveşte alinierea justiţiei române la justiţia statelor membre ale Uniunii Europene. Aceasta este o realitate care ne arată întârzierile şi deficienţele sistemului justiţiei din România.

Aşa cum am mai susţinut şi cu alte ocazii nu cred că se poate realiza o reformă reală a sistemului judiciar numai prin presiuni exercitate din exterior.

Succesul oricărui proces de reformă depinde de gradul în care reforma este înţeleasă şi dorită de cei din interior. Oricât de bine-intenţionate ar fi acţiunile factorilor exteriori, fără coparticiparea reală şi efectivă a celor chemaţi să pună în practică aceste măsuri nu se poate ajunge la rezultatul dorit.

Personal, cred că la fel stau lucrurile şi în domeniul judiciar. Necesitatea creării unei jurisprudenţe unificate este unul dintre dezideratele europene, la care nu cred că se poate ajunge fără cooperare interinstituţională şi fără o armonizare a legislaţiei.

Transparenţa şi aplicabilitatea reală dau conţinut reformei.

Magistraţii nu se pot considera o entitate aparte doar în ceea ce priveşte statutul, ci trebuie să înţeleagă importanţa stabilităţii şi credibilităţii sistemului judiciar în limitele cadrului economic national.

Recunoaştem si recunosc importanţa justiţiei într-un stat, dar la fel de important este şi rolul altor categorii sociale. Din acest punct de vedere nu cred că putem face ierarhizări, ci doar priorităţi.

În calitatea sa de garant al independenţei justiţiei Consiliului Superior al Magistraturii îi revine sarcina de a găsi modalităţi  prin care să mărească gradul de responsabilizare a magistraţilor, pentru că jurisprudenţa neunitară reprezintă modalitatea prin care norma de drept nu mai este predictibilă şi accesibilă publicului.

În actualul context, în care numărul litigiilor aflate pe rolul instanţelor de judecată a crescut semnificativ, rezolvarea crizei de personal precum şi elaborarea unei legislatii de resurse umane a sistemului judiciar sunt tot în sarcina Consiliului. Evident, ţinând cont de realităţile economice ale ţării.

De asemenea, reanalizarea numărului de instanţe şi parchete, precum şi a numărului de magistraţi, în raport cu sarcinile reale ale sistemului judiciar poate contribui la stabilitatea personalului care la unele instanţe sau parchete este suprasolicitat.

Acest lucru nu se poate realiza decât printr-o bună funcţionare a relaţiei interinstituţionale dintre Consiliu şi Ministerul justiţiei – ca parte a puterii executive chemată să asigure realizarea politicii interne şi externe în domeniul justitiei.

Un alt aspect la care aş dori să mă refer vizează garantarea accesului cetăţeanului la justiţie prin îmbunătăţirea funcţionării sistemului judiciar ca serviciu public.

Cu toţii, politicieni sau membri ai unui corp profesional, trebuie să conştientizăm că justiţia începe cu modul în care cetăţeanul de rând este primit şi tratat la serviciile auxiliare – registratură, arhivă şi mai ales în sala de audiere precum şi în sala de judecată.

Justiţia pentru a fi eficientă trebuie să se realizeze în cel mai scurt timp posibil, sigur cu respectarea tuturor drepturilor fundamentale. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că justiţia trebuie să genereze şi un sentiment de echitate, cu atât mai mult cu cât ea poartă amprenta subiectivismului, ce variază în funcţie de etica fiecărui justiţiabil.

Statul, în limita resurselor bugetare, continuă să facă eforturi pentru ca fiecare instanţă să deţină mijloace de înregistrare a dezbaterilor, sperând că în felul acesta va exista mai multă responsabilitate din partea celor chemaţi să asigure respectarea legii.

Am observat că unul dintre punctele de pe ordinea de zi a fost elaborarea unui proiect de rezoluţie intitulată “Transparenţa şi accesul la justiţie”.

Implementarea unui serviciu de publicare a tuturor hotărârilor judecătoreşti pronunţate la nivel naţional, ar avea impact pozitiv asupra eficienţei actului de justiţie, a calităţii hotărârilor judecătoreşti, şi implicit ar putea conduce la unificarea practicii judiciare datorită accesului general al tuturor celor interesaţi, nu numai al părţilor. Salut, în acest sens, iniţiativa recentă a lansării unui astfel de program şi sper în continuarea dezvoltării lui la nivelul tuturor instanţelor de judecată din România.

Sunt şi voi rămâne, prin natura funcţiei pe care o exercit, pentru ideea de justiţie, alături de cei care îşi fac munca cu profesionalism.

Sunt convins că stă la îndemâna dumneavoastră, a membrilor acestui corp profesional ca, prin modul în care vă argumentaţi soluţiile, să înlăturaţi percepţia că unele hotărâri sunt diferenţiate în raport de funcţie, de potenţialul financiar al părţilor, de prietenii şi simpatii, chiar şi de tip politic.

Conştientizarea acestui standard, alături de efortul de însuşire continuă a experienţei şi cunoaştere profesională nu scuteşte magistratul de pericol, de critică, de devieri mai mici sau mai mari, care, de câte ori îşi fac apariţia, pun şi repun în discuţie încrederea justiţiabililor în ceea ce reprezentaţi dumneavoastră şi în justiţia pe care o conturăm sub imperativul obiectivităţii, neutralităţii şi acurateţei adevărului.

Doamnelor şi domnilor,

În încheiere, îmi exprim speranţa că dezbaterile dumneavoastră de până acum şi cele care vor urma, vor contribui la evaluarea activităţii şi a legislaţiei în domeniul judiciar şi la prefigurarea unor soluţii concrete pentru îmbunătăţirea acestei activităţi în Europa pentru că de buna-credinţă şi profesionalismul celor responsabili de punerea în practică a legii depinde cum va fi privită justiţia.

Mulţumind încă o dată organizatorilor, permiteţi-mi să vă adresez cele mai respectuoase salutări şi să vă urez mult succes în activitatea dumneavoastră! Vă mulţumesc mult! ”

Departamentul de Comunicare de Publică