Participarea presedintelui Romaniei la sesiunea de deschidere a lucrarilor Forumului Global IT&C

COMUNICAT DE PRESĂ

(19 octombrie 2009)

REF: Participarea preşedintelui României la sesiunea de deschidere a lucrărilor celei de-a XVIII-a ediţii a Forumului Global IT&C “Global Forum 2009”

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat luni, 19 octombrie a.c., la Palatul Parlamentului, la sesiunea de deschidere a lucrărilor celei de-a XVIII-a ediţii a Forumului Global IT&C “Global Forum 2009”. Vă prezentăm discursul susţinut de şeful statului cu această ocazie:

“Doamnelor şi domnilor,

Îmi face o deosebită plăcere să particip, la invitaţia organizatorilor Global Forum, la cea mai importantă întâlnire la nivel global pe tema Societăţii Informaţionale, întâlnire care reuneşte în premieră, la Bucureşti, lideri ai administraţiilor centrale şi locale, experţi guvernamentali şi reprezentanţi ai sectorului privat şi ai societăţii civile din peste 35 de ţări de pe toate continentele.

România este una dintre ţările care furnizează specialişti de marcă în domeniul tehnologiei informaţiei şi al comunicaţiilor. În Statele Unite, Canada, Europa zeci de mii de specialişti români lucrează în sectorul IT&C. România este, în acelaşi timp, lider în Europa în ceea ce priveşte numărul de specialişti IT certificaţi, din punct de vedere al ratei densităţii la 1,000 locuitori şi ne aflăm în primele şase ţări din lume din acest punct de vedere.

România a devenit astfel una dintre cele mai importante pieţe pentru producţia de software din lume. Pe plan regional, România reprezintă un centru important în domeniul Societăţii Informaţionale. Companii precum IBM, Microsoft, Ericsson, Intel, Hewlett- Packard sunt ancorate puternic pe piaţa românească.

Acesta este pentru mine un semn extrem de important că România se modernizează într-un ritm rapid, chiar dacă acest fenomen nu este încă recunoscut de toată lumea.

Acum vreau să subliniez faptul că, la această ediţie din 2009, este pentru prima dată când forumul se organizează într-o ţară din Europa de Est. Acest lucru reprezintă recunoaşterea potenţialului dezvoltării Societăţii Informaţionale în această zonă şi în special în România. Dar exista şi o altă semnificaţie asupra căreia vreau să insist: suntem la 20 de ani de la căderea zidului Berlinului aici, dincolo de fosta Cortină de Fier.

Amintesc de acest moment tocmai pentru că experienţa noastră recentă, a est-europenilor, ne permite să reflectăm asupra importanţei unui sistem de valori care să orienteze modul în care sunt utilizate posibilităţile uriaşe oferite de ştiinţă şi tehnologie în relaţia cetăţeanului cu autorităţile. În funcţie de această orientare, guvernul poate deveni mai eficient, mai transparent şi mai bine subordonat deciziei cetăţeanului, ceea ce am şi urmărit după 1989, sau, dimpotrivă, cetăţeanul poate fi aservit cu totul guvernului, care ar avea puterea şi mijloacele tehnologice să intervină şi să controleze viaţa fiecăruia până în cele mai mici amănunte.

Este o realitate că trăim într-o perioadă în care orice acţiune pe care o desfăşurăm depinde de o componentă a Societăţii Informaţionale. Trăim într-o lume interconectată, sistemele bancare comunică între ele 24 de ore din 24, instituţiile statului, companiile, populaţia, toate comunică între ele şi utilizează mijloacele puse la dispoziţie de societatea informaţională.

Evoluţia tehnologiei nu trebuie să sperie, ci trebuie să susţină modernizarea şi dezvoltarea societăţii.

Pe de altă parte, este important să fim conştienţi că tehnologia în sine nu e bună sau rea. Totul depinde de cum şi de către cine este folosită această putere enormă. Decizia în această privinţă nu se ia după criterii tehnice; ea provine dintr-un domeniu mai înalt decât ştiinţa şi tehnica, provine din sistemul de valori care a pus bazele libertăţii individului şi a democraţiei în civilizaţia occidentală.  După decenii de tăcere, în 1989 popoarele din această regiune au ales fără ezitare să revină la valorile democraţiei şi economiei de piaţă. Noi preţuim mai bine decât cei care nu au avut experienţa unui regim comunist libertatea politică deoarece ştim ce înseamnă să fim lipsiţi de ea, ca ţară şi ca persoane.

Ştim, aşadar, din proprie experienţă, că excesul de putere în mâna statului înseamnă tiranie, corupţie, ineficienţă. Ştim că, aflate la dispoziţia unui guvern totalitar, progresele ştiinţei şi cele ale industriei IT pot deveni instrumente de opresiune. Nu dorim deci, pentru viitor, o lume în care informatizarea să permită birocraţilor guvernamentali să privească discreţionar în viata noastră, în fişa noastră medicală, în situaţia noastră financiară, în alimentaţia noastră sau modul în care ne creştem copiii.

În cadrul unei societăţi libere, tehnologia informaţiei trebuie să fie un mijloc deosebit de important pentru libertatea de exprimare, pentru asigurarea accesului public la informaţii şi pentru asigurarea unui mediu concurenţial care să stimuleze creativitatea. Toate trebuie să se facă prin asigurarea protecţiei informaţiilor personale şi a intimităţii cetăţeanului, un cetăţean care să poată el controla activităţile guvernelor, aşa cum este normal să se întâmple în orice ţară democratică.

În acest sens, doresc să vă dau câteva exemple semnificative pentru România cu privire utilizarea aplicaţiilor IT&C: în sectorul financiar-bancar, în special în privinţa sistemelor de plăţi prin mijloace electronice se poate genera, direct sau indirect, o economie importantă care ar putea depăşi cu chiar 4 la sută din PIB al României.

Pe de altă parte, sistemele de plăţi electronice implică un proces transparent, care face dificilă neraportarea veniturilor, astfel se poate reduce economia subterană. Spre exemplu, pentru România, sistemele electronice de plată pot reduce cu 10-15 la sută economia subterană, echivalentul a câtorva miliarde de euro.

De asemenea, utilizarea aplicaţiilor IT&C şi transpunerea lor în procesul de guvernare au un rol fundamental în modernizarea, eficientizarea şi descentralizarea administraţiei publice din România. Realizarea „e-guvernării” este un obiectiv major pentru o ţară ca România: îmbunătăţeşte serviciile publice, reduce costurile, facilitează transparenţa comunicării între cetăţeni şi instituţiile publice sau private.

Sistemul Electronic Naţional reprezintă o dovadă elocventă pentru beneficiile adoptării instrumentelor electronice, peste 9554 de instituţii publice fiind înscrise în Sistem la sfârşitul lunii septembrie a.c., în comparaţie cu doar 800 de instituţii, la începutul anului 2009. De asemenea, numărul de licitaţii în sistemul electronic de Achiziţii Publice  a crescut de la sub 2 la sută la peste 12 la sută în anul 2009.

Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem ca aceste progrese tehnologice la nivel global pot fi sursa unor noi riscuri extrem de grave. Este suficient să mentionăm că acum şi terorismul dispune de un potenţial tehnologic ameninţător pentru noi toţi.

Pentru apărarea suveranităţii naţionale, a ordinii de drept şi a asigurării libertăţii cetăţenilor este legitim ca guvernele democratice să se folosească de cele mai avansate mijloace tehnologice de care pot dispune pentru a contracara aceste ameninţări.

Dar asta nu trebuie să însemne monitorizarea tuturor cetăţenilor de către autorităţi, ci presupune numai a acţiona conform legii împotriva celor implicaţi în activităţi de terorism, spionaj, crimă organizată. O astfel de atitudine nu constituie o încălcare a libertăţii individuale, ci dimpotrivă, un mod de a o apăra, o îndatorire fundamentală a statului faţă de cetăţenii care doresc să trăiască într-o societate liberă.

Consider că în centrul tuturor tematicilor pe care le veţi dezbate în continuare, trebuie să se afle beneficiarul final, cetăţeanul. Serviciile oferite acestuia, fie că sunt furnizate de sectorul public, fie de cel privat, trebuie să fie de calitate, adaptabile evoluţiei Societăţii Informaţionale şi, în acelaşi timp, trebuie să-i asigure acestuia garanţia protecţiei datelor personale.

În final vreau numai să reafirm prioritatea celor două teme: prima, debirocratizarea şi reducerea costurilor cu ajutorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, iar cea de a doua, siguranţa datelor personale în contextul utilizării serviciilor electronice.

Urez acestui Forum de la Bucureşti ca, prin dezbateri, să contribuie la nivel global la clarificarea unor probleme critice ale societăţii moderne, la identificarea unor soluţii şi la iniţierea unor parteneriate ale căror rezultate vor determina progresul Societăţii Informaţionale, stimularea creşterii economice şi implementarea de servicii moderne pentru cetăţenii tuturor statelor.

Vă mulţumesc şi vă urez succes !”

Departamentul de Comunicare Publică