Participarea presedintelui Romaniei, Traian Basescu, la lansarea Raportului Comisiei Prezidentiale

COMUNICAT DE PRESĂ

(22 septembrie 2009)

REF: Participarea preşedintelui României, Traian Băsescu, la lansarea Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din România

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat marţi, 22 septembrie a.c., la Palatul Cotroceni, la lansarea Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din România. Vă prezentăm discursul susţinut de şeful statului:

“Bună ziua,

Aş spune doar câteva cuvinte, începând prin a mulţumi domnului profesor Marian Preda şi întregii Comisii pentru munca extraordinară pe care au făcut-o. În fapt, acest Raport este o oglindă a sistemului de protecţie socială din România, cu toţi factorii care au contribuit la ineficienţa acestui sistem. Ei sunt menţionaţi pentru că Raportul are două părţi esenţiale: zona de diagnostic a sistemului de protecţie socială şi zona de soluţii. Am convingerea că şi una şi alta reprezintă primul material, de asemenea dimensiuni, care înglobează toate aspectele şi care se poate constitui într-un excelent document de la care să pornească mai departe politici guvernamentale adaptate realităţilor României. Aş sublinia doar câteva elemente ale acestui Raport sau aş face doar câteva comentarii. În primul rând, din Raport rezultă clar şi este aproape o somaţie adresată clasei politice că şi-a concentrat deciziile în acordarea asistenţei sociale preponderent pe momente electorale şi, în mod deosebit, categoriilor care pot aduce voturi. Ori acest lucru este spus nu de un politician, nu de un om care are ceva cu clasa politică, ci de nişte specialişi care au făcut-o neutru, sec şi cu realităţile în faţă. Acesta este unul din motivele funamentale ale eşecului eficienţei sistemului de protecţie socială românesc. Tot intrând în acest spectru, este o responsabilitate consistentă, aparţine fraudării sistemului de protecţie socială prin acele sute de mii de pensionari de invaliditate, pentru că şi-au scos amigdalele, apendicita şi au dat de nişte foarte generoşi medici, care pe de-o parte spun că au salariile foarte mici, iar pe de altă parte, cu semnătura lor şi pentru o traistă de porumb, trimit în sistemul de pensii oameni care pot fi utili economiei. Şi sunt câteva sute de mii de astfel de oameni care beneficiază de pensii de invaliditate în mod nemeritat, iar resursa este luată de la cei care au nevoie de ea şi este dată unora care au dat ori un pachet de ţigări ori o sticlă de whisky.

Îmi pare rău că spun lucrurile atât de brutal, dar erau lucruri pe care toţi le ştiam, le-am mai spus într-un fel sau altul, în diverse ocazii, dar acum sunt scrise într-un Raport oficial al unei Comisii Prezidenţiale şi avem obligaţia să ţinem cont de această realitate, iar, spre exemplu, în cazul celor cu pensii de invaliditate cred că un proces rapid de verificare a celor care şi-au dobândit această calitate în ultimii ani, şi mai ales în zone în care densitatea este uriaşă, trebuie declanşat, cu medici duşi din altă parte, nu aceiaşi medici, dar procesul trebuie făcut că procesul de asistenţă socială este grosolan fraudat. Aş mai spune un lucru, nu am fost adeptul ca acest lucru să se întâmple la alte rapoarte, dar ca şi la Raportul pentru Educaţie şi aici susţin necesitatea unui Pact naţional pentru protecţie socială. Avem nevoie de o viziune pe termen lung, avem nevoie de solidaritatea societăţii, dar şi a întregii clase politice, care pe de-o parte să garanteze că încetează utilizarea sistemului de protecţie socială în scopuri electorale, iar pe de altă parte că-şi însuşeşte o viziune pe termen lung. Pentru că aşa cum aţi văzut şi din prezentarea domnului profesor, ce nu facem astăzi va fi un dezastru pentru 2030, în materie de protecţie socială şi de asigurare a resurselor financiare pentru ca protecţia socială să poată avea loc pe termen lung, deciziile care nu se iau astăzi vor avea sau împing factura către cei care vor avea nevoie de protecţie socială în anii 2025-2030. Deci măsurile trebuie luate acum. În sfârşit, aş face o observaţie care reflectă exact ceea ce sublinia şi domul profesor, exact ceea ce am spus şi eu, sunt 179 de acte normative care reglementează protecţia socială. Ele instituie 202 categorii de asistaţi sociali. Sigur, aici nu intră cei care beneficiază de subvenţie la încălzire fără să aibă nevoie de ea. Cei care sunt racordaţi la încălzirea centrală deşi nu au nevoie primesc această subvenţie, dar sunt 202 categorii de asistaţi sociali.

Este evident că impactul politicului asupra deformării sistemului de asistenţă socială din România a fost uriaş, că multe acte normative s-au emis în preajma alegerilor pentru a atrage voturi din partea uneia sau alteia din categoriile asistate şi că acest lucru trebuie să înceteze. De aceea, un cod al asistenţei sociale, care să stabilească ce categorii primesc  asistenţă socială şi în ce cuantum şi care sunt metodologiile, metodele, condiţiile de intrare într-o astfel de categorie, trebuie să fie stabilit. Sigur, este un efort consistent, pe care am convingerea că Ministerul Muncii îl poate declanşa. Ceea ce eu aş ruga în continuare Comisia ar fi să ne pună la dispoziţie tuturor un proiect al Pactului pentru Asistenţă Socială, pe care să şi-l însuşească partidele, să vină cu observaţii la el, să-l dezbatem în societatea civilă şi, zic eu, undeva în ianuarie să ne limpezim de alegerile prezidenţiale, pe calm, să putem începe discuţiile pentru un Pact Naţional cu privire la asistenţa socială, la protecţia socială. Dar rugămintea pe care eu o adresez, în încheierea intervenţiei mele, este ca aceeaşi Comisie, care ştie foarte bine realităţile sistemului de protecţie socială românesc, să ne dea o bază de discuţie, venită de la profesionişti şi cu argumentul oamenilor care nu sunt angajaţi politic. Încă o dată mulţumesc întregii Comisii, mulţumesc domnului profesor Preda pentru sacrificiul  pe care l-a făcut. Vreau să menţionez ceea ce am menţionat cu ocazia fiecărui raport întocmit de comisiile prezidenţiale că aici oamenii au lucrat din pasiune, au lucrat gratis, au lucrat cu dorinţa de a pune la dispoziţia clasei politice, a Parlamentului, a Guvernului un document de lucru valoros, pe care să-şi poată întemeia deciziile viitoare. Încă o dată vă mulţumesc mult domnule profesor, mulţumesc mult Comisiei, mulţumesc celor care asistă astăzi la lansarea acestui Raport. Vă mulţumesc!”

Departamentul de Comunicare Publică