Participarea presedintelui Traian Basescu la Congresul Statutar al Partidului Popular European

COMUNICAT DE PRESĂ
(10 decembrie 2009)

REF: Participarea preşedintelui României, Traian Băsescu, la Congresul Statutar al Partidului Popular European

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat joi, 10 decembrie a.c., în calitate de invitat, la Bonn, la lucrările Congresului Statutar al Partidului Popular European, alături de preşedintele Comisiei Europene, preşedintele Parlamentului European, precum şi de alţi şefi de stat şi de guvern. Vă prezentăm discursul susţinut de şeful statului român cu acest prilej:

„Stimate domnule preşedinte,
Dragi prieteni,
Doamnelor şi domnilor,

Doresc, înainte de toate, să îi transmit domnului Wilfried Martens felicitări pentru realegerea domniei sale în funcţia de preşedinte al PPE. Nu am nicio îndoială că principiile şi valorile care ne unesc îşi găsesc în persoana domnului preşedinte Wilfried Martens un reprezentant puternic şi un purtător de cuvânt pentru toţi europenii.

La 20 de ani de la căderea zidului Berlinului întreaga Europă trăieşte o sărbătoare a libertăţii şi valorilor populare. Vreau să profit de ocazie pentru a sublinia încărcătura simbolică a acestui moment pentru România. Acum două decenii începea, la Timişoara, o revoluţie care avea să redea românilor speranţa unei schimbări mult aşteptate. Daţi-mi voie să vă reconfirm faptul că românii ştiu să preţuiască libertatea pe care au dobândit-o cu preţul vieţii multor eroi ai Revoluţiei din decembrie 1989.  

Venind la momentul actual, trebuie să recunoaştem că 2009 a fost un an bun pentru familia populară! Acesta a fost anul victoriei spectaculoase a familiei populare în alegerile europene. Acest rezultat constituie dovada faptului că în perioade de criză economică oamenii se întorc la valorile tradiţionale şi îi investesc cu încredere pe cei care nu fac promisiuni goale de conţinut, pe cei care au soluţii aplicate pentru menţinerea unui climat economic stabil şi pentru reluarea creşterii economice.

Doamnelor şi domnilor,
Criza economică pe care o traversăm necesită un răspuns prompt şi coordonat pentru a minimiza efectele negative din punct de vedere economic şi social şi pentru a permite cât de rapid reluarea unei creşteri economice sustenabile. În acelaşi timp, nu putem ignora faptul că această criză a scos la lumină lacune ale sistemului internaţional de reglementare în domeniul financiar, lacune ce se cer rapid abordate.

Există, însă o tendinţă ca noile probleme, noile pericole apărute, să ne facă să le uitam pe cele vechi. Administraţia publică trebuie reformată pentru a nu fi o povară pentru cetăţeni şi pentru companii, ci un aliat. Îmbătrânirea populaţiei va pune o presiune crescută asupra serviciilor sociale şi de sănătate şi va ridica grave probleme pentru sustenabilitatea sistemelor de pensii, de asigurări de sănătate, în condiţiile în care criza a afectat, deja finanţele publice. Toate aceste provocări reprezintă responsabilitatea fiecărui lider naţional.

Criza economică globală şi combaterea schimbărilor climatice sunt cele două puncte fixe care vor orienta strategiile noastre de dezvoltare în următorul deceniu. Este motivul pentru care atenţia noastră, a tuturor statelor membre, se concentrează şi se va concentra în următoarele luni, cu sprijinul semnificativ al viitoarei Comisii Europene conduse de preşedintele Jose Manuel Barroso, un membru marcant al PPE, pe definirea liniilor directoare ale Strategiei post-Lisabona, cunoscută şi sub denumirea de Strategia UE 2020.

Acest imperativ al momentului constituie, de altfel, şi punctul central al agendei Consiliului European care va începe în această după-amiază. Avem, deja, înaintea noastră un obiectiv clar, la nivelul întregii Uniuni, şi acesta vizează realizarea unei economii eco-eficiente şi transformarea provocărilor ecologice în creştere economică, locuri de muncă şi oportunităţi de afaceri. Agenda Lisabona post-2010 va fi un instrument important în acest proces.

În opinia României, o economie eco-eficentă, inovativă şi competitivă se poate realiza dacă sunt luate în considerare următoarele principii:
1. Creşterea capacităţii de inovare şi eco-inovare, precum şi facilitarea transferului rezultatelor cercetării în economie. În acest sens, considerăm că rămâne prioritară îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru companiile inovatoare, în special Întreprinderile Mici şi Mijlocii.
2. Perfecţionarea capitalului uman şi calificarea la nivel înalt a forţei de muncă. Considerăm necesară orientarea sistemelor naţionale de educaţie şi formare profesională pentru a asigura competenţele necesare cerinţelor pieţei.
3. Dezvoltarea parteneriatelor public-privat care să vizeze susţinerea dezvoltării investiţiilor majore în infrastructură, în surse curate de energie şi în tehnologii eficiente energetic.

Doamnelor şi domnilor,

Principiile şi liniile de acţiune care au fost discutate aici în ultimele două zile reprezintă opţiuni pragmatice şi eficiente care pot ajuta economiile şi societăţile noastre în procesul de revitalizare. Doresc să accentuez, în mod special, una dintre liniile de acţiune pe care le consider esenţiale, şi anume: un sistem de educaţie flexibil, împreună cu politici macroeconomice şi monetare stabile, o piaţă dinamică a muncii, o economie sustenabilă, precum şi sprijin consistent oferit întreprinderilor mici şi mijlocii - aceştia sunt pilonii care pot reconstrui încrederea în economia de piaţa şi crea prosperitate pentru toţi.

Doamnelor şi domnilor,

Doresc să salut deschiderea PPE pentru operaţionalizarea Parteneriatului Estic şi al Politicii de Vecinătate la Marea Neagră. Sunt convins că liderii populari vor continua să acorde atenţia cuvenită proceselor de reformă în zona Mării Negre şi să susţină implicarea Uniunii Europene în proiectele destinate extinderii spaţiului democraţiei şi prosperităţii.

Ţin să remarc, de asemenea, deschiderea dumneavoastră de a sprijini apropierea şi mai mult a Balcanilor de Vest de Uniunea Europeană, prin decizia de liberalizare a regimului de vize pentru cetăţenii sârbi, macedoneni şi muntenegreni, începând cu ianuarie 2010. Sunt convins că acest drum trebuie continuat şi în privinţa Republicii Moldova.

Vă mulţumesc pentru atenţie.”

Departamentul de Comunicare Publică