Expert Forum susţine că BEC ar trebui să publice alături de lista de candidaturi propusă şi numărul de semnături declarat de către partidul politic sau candidatul independent!

Expert Forum afirmă, într-un raport de analiză asupra candidaturilor depuse de cele 15 partide şi alianţe electorale şi şapte independenţi pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, asupra nevoii de a creşte transparenţa şi eficienţa înregistrării şi validării acestora în paralel cu reducerea numărului de semnături de susţinere pe care îl califică drept "prohibitiv".

Potrivit unui comunicat al Expert Forum, din raport reiese că "numărul de semnături este printre cele mai prohibitive din UE şi ar trebui redus".

"Numărul de semnături nu ar trebui să reprezinte o barieră, ci mai degrabă o dovadă a faptului că partidele sau candidaţii au parte de o susţinere rezonabilă. În lipsa unei proceduri realiste de verificare şi validare, numărul mare de semnături nu face decât să reducă artificial numărul de competitori şi să avantajeze partidele mari, care au resurse. (...) Procedura de verificare ar trebui să fie publică şi accesibilă din timp", se explică în comunicatul citat.

Expert Forum susţine că BEC ar trebui să publice alături de lista de candidaturi propusă şi numărul de semnături declarat de către partidul politic sau candidatul independent.

"Legea nu permite observarea acestui proces - EFOR a solicitat accesul la procedurile de verificare, iar BEC ne-a răspuns că nu există reglementări care să permită accesul", precizează sursa citată.

Un alt aspect constatat de EFOR este acela că nu au fost publicate datele de naştere ale candidaţilor - date care ar putea fi relevante pentru statistică, dar şi pentru a înţelege profilul celor propuşi.

"Sexul candidaţilor nu se publică. EFOR a solicitat acest lucru BEC, însă nu am primit un răspuns punctual la această cerere, iar BEC a invocat principiul reducerii la minim a datelor", se spune în comunicat.


Din aceeaşi analiză reiese că au fost înregistrate mai multe semne electorale (26) decât candidaturile depuse. Printre cei care nu au depus candidaturi se numără Pro România, Partidul Acum, Partidul Patrioţilor Români, Partidul Oltenilor sau Partidul Alianţa Naţional Creştină.

În raport se constată că partidele politice şi alianţele electorale au propus 542 de candidaţi, comparativ cu 695 în 2019 şi 580 în 2014, inclusiv independenţi.

"Au depus candidaturi 15 partide/alianţe şi şapte candidaţi independenţi. Până la momentul publicării acestui raport, au fost aprobate de către BEC listele PSD şi SOS România. Partidele politice şi alianţele electorale au propus 542 de candidaţi, comparativ cu 695 în 2019 şi 580 în 2014 (inclusiv independenţi). (...) În ceea ce priveşte candidaturile rămase definitive, în 2014 numărul nu s-a schimbat faţă de cele depuse, iar în 2019 numărul a scăzut de la 23 la 13. În 2024, nouă partide/alianţe au depus numărul maxim de candidaţi, adică 43. La extrema cealaltă se numără Partidul Oamenilor Liberi, cu un candidat", relevă analiza EFOR.

Expert Forum a analizat şi participarea femeilor la procesul electoral, constatând că pentru alegerile din iunie partidele şi alianţele electorale au înaintat 171 de candidate (32%) şi 364 candidaţi de sex masculin (68%).


"În 2019, 31% din candidaţi au fost femei, deci nu există o creştere în 2024. Comparativ, în prezent, cinci din 33 de europarlamentari din femei (15%). În plus, şase din şapte candidaţi independenţi sunt bărbaţi. Cele mai multe candidate se regăsesc pe listele REPER, AUR şi SOS România (39%), urmate de PSD PNL (37%). Alianţa Dreapta Unită a înregistrat 35% candidate. La UDMR procentul candidatelor se ridică la 30%, iar la PUSL la 23%. La nivel de partid cele mai echilibrate sunt USR (12 F/11 M) şi PSD (12 F/11 M). Doar un sfert din candidaţii liberali sunt femei - 5 din 20. La UDMR 13 din 43 de candidaţi sunt femei", indică EFOR.

Totodată, analiza arată că 10 din 15 partide/alianţe au inclus o femeie în primele trei locuri.

"La Alianţa Dreapta Unită prima femeie de pe listă este pe locul cinci (Cristina - Mădălina Prună), iar la Alianţa PSD PNL se regăseşte pe locul 3 (Gabriela Firea). La AUR cel mai sus poziţionată femeie este pe locul 4, Teodorescu Maria - Georgiana. Trei partide au propus femei pe primul loc: SOS România, PAD şi ARS. PSD-PNL au declarat public că vor pune o femeie pe primul, însă lista este deschisă de europarlamentarul Mihai Tudose. REPER este singurul partid care a folosit o listă de tip fermoar (în funcţie de sex), adică a pus alternativ candidaţii de sex masculin, respectiv feminin (cel puţin în prima jumătate a listei)", transmite Expert Forum.

Organizaţia a analizat şi ocupaţia candidaţilor, constatând că cele mai frecvente sunt: pensionar (54), director/manager/administrator, deputat (23), antreprenor, avocat, europarlamentar (20).

"În cazul PSD PNL, un sfert din candidaţi sunt deja europarlamentari (12), 5 sunt directori, 5 sunt deputaţi, trei sunt secretari de stat şi câte 2 sunt senatori, vicepreşedinte de CJ, manager sau profesor. Aceste date arată că listele PSD PNL se bazează pe candidaţi care sunt deja în poziţii politice din administraţie. La ADU, 7 sunt deputaţi, iar 2 sunt europarlamentari. Şase candidaţi se încadrează în categoria director, iar 3 la manager. Candidează şi un primar, respectiv un viceprimar, dar şi un senator. AUR a pus pe listă cinci profesori universitari şi 3 conferenţiari, cinci deputaţi, cinci avocaţi şi patru directori din mediul public sau privat. În listă sunt incluşi un europarlamentar, un senator şi trei consilieri parlamentari", mai arată raportul EFOR.