Câte dintre cele 552 de secţii de votare din Constanţa au rampe de acces pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii? (galerie foto)

La nivelul judeţului Constanţa, pentru alegerile prezidenţiale 2014, în fiecare tur de scrutin sunt organizate 552 de secţii de votare. Dintre acestea, 209 sunt organizate în municipiul Constanţa, restul, în celelalte localităţi ale judeţului.

Un aspect deosebit de important cu privire la aceste secţii de votare este legat de infrastructura specială pentru persoanele cu dizabilităţi. Amintim, în acest sens, faptul că Radu Mazăre, primarul municipiului Constanţa, a votat, în primul tur al scrutinului prezidenţial, la Şcoala „Ion Jalea“, acolo unde a venit însoţit de un tânăr imobilizat într-un scaun cu rotile, din Campusul Social „Henri Coandă“. Accesul în Şcoala „Ion Jalea“ se face prin urcarea unei singure trepte, fapt pentru care accesul tânărului cu dizabilităţi locomotorii în secţia de votare nu a fost deloc îngreunat. Ce s-ar fi întâmplat însă dacă edilul-şef ar fi trebuit să voteze, spre exemplu, la Colegiul Comercial „Carol I“? Sau la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“? Accesul în Colegiul Comercial „Carol I“ se face prin urcarea a patru trepte. Instituţia de învăţământ nu beneficiază însă de o rampă pentru persoanele cu dizabilităţi.

Situaţia se prezintă la fel la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“ (CNMB) care, ca şi Colegiul „Carol I“, este secţie de votare în contextul alegerilor. Accesul în CNMB se face prin urcarea a nouă (!) trepte. Nici aici nu am identificat însă vreo rampă specială pentru persoanele imobilizate în căruţ cu rotile. Prin urmare, se impune întrebarea: câte dintre cele 552 de secţii de votare din judeţul Constanţa au rampe? Dacă o persoană cu dizabilităţi nu are acces într-o secţie de votare, se poate ridica problema ignorării dreptului la vot al acesteia, de către instituţiile statului român?

România celor 134.982 de votanţi cu dizabilităţi locomotorii

În România, la momentul actual, există 134.982 de persoane cu dizabilităţii locomotorii. Potrivit Institutului pentru Politici Publice, încă de pe 3 noiembrie a fost ridicată problema acestor votanţi. Mai exact, Centrul de Resurse Juridice şi Asociaţia Ceva de Spus (asociaţie de auto-reprezentanţi) au atras atenţia asupra lor. De asemenea, un număr important de persoane cu dizabilităţi au contactat, pe 2 noiembrie, deci în ziua primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, IPP, pentru a sesiza faptul că, în lipsa infrastructurii adecvate, nu au putut avea acces în secţiile de votare. În opinia Institutului pentru Politici Publice, este de datoria Statului Român să trateze cu demnitate persoanele cu dizabilităţi, şi nu să le invoce alternativa chemării urnei mobile acasă, situaţie reglementată expres în lege pentru votanţii care nu se pot deplasa.