Ceremonia de premiere a concursului “Abraham Lincoln si arta conducerii”

BULETIN INFORMATIV
Ambasada Statelor Unite ale Americii
Str. Tudor Arghezi 7-9 Bucuresti, Romania Tel: 40 21 – 200 - 3695 Fax: 40 21- 200 - 3723
4 iunie 2009
     
DISCURSUL INSARCINATULUI CU AFACERI, JERI GUTHRIE-CORN
CU OCAZIA CEREMONIEI DE PREMIERE A CONCURSULUI DE AFISE
“ABRAHAM LINCOLN SI ARTA CONDUCERII”
- pregatit pentru sustinere-

Buna dimineata.
Felicitari pentru minunatele afise pe care le-ati creat si care demonstreaza creativitate si minutiozitate! Cand am lansat acest concurs de afise, nu am vrut doar sa vorbim despre istorie. Vrem sa va incurajam pe voi, tinerii inteligenti, sa va intrebati care sunt calitatile unui bun conducator si cum puteti schimba lucrurile in bine.

Cetatenii SUA il admira si il respecta pe Abraham Lincoln, pe care il considera unul dintre cei mai valorosi presedinti ai Statelor Unite. In vremuri de conflict, in timpul Razboiului Civil, Presedintele Lincoln a dovedit ca este un adevarat conducator. Avea o capacitate extraordinara de a-i inspira pe ceilalti sa apere principiile democratice si idealurile fondatoare ale tarii noastre, pe care Razboiul Civil ameninta sa le distruga.

Acest mare om nu s-a nascut presedinte. Era un baiat de la tara, nascut intr-o familie destul de saraca. A dobandit multe dintre cunostintele si abilitatile sale prin autoeducatie si prin munca fizica. Multe reprezentari il infatiseaza pe Lincoln taind lemne sau reparand garduri. Era un om al “frontierei americane”.

In primele 100 de zile ale mandatului sau, Presedintele Obama a fost comparat adesea cu Presedintele Abraham Lincoln. Fiind primul presedinte afro-american, Presedintele Obama – de fapt intreaga natiune americana – ii datoreaza recunostinta lui Lincoln pentru eforturile de a pune capat sclaviei in tara noastra. Asemenea lui Lincoln, Obama este un lider carismatic si un model. Asemenea lui Lincoln, Obama le-a oferit fostilor adversari pozitii importante in echipa sa administrativa. Amintiti-va ca acum cateva luni, doamna Secretar de Stat Hillary Clinton a fost adversara lui Obama in campania prezidentiala. Si Obama, si Lincoln au incercat sa-i uneasca, nu sa-i separe pe adversari. Iar Lincoln a facut acest lucru in ciuda razboiului groaznic pe care a trebuit sa-l poarte.

Imediat dupa alegeri, presa americana a vorbit despre vizita pe care Obama a facut-o la Memorialul Lincoln impreuna cu fiicele sale. In timp ce Obama le citea discursul inaugural al lui Lincoln, gravat pe zidul Memorialului, una dintre ele a spus ca este prea lung. Obama i-a raspuns ca discursul sau va fi si mai lung. Iar Malia a raspuns: “Esti primul presedinte afro-american. Ai face bine sa ai un discurs bun!” Cred ca suntem cu totii de acord ca a fost un discurs bun.

Pentru toti americanii, Lincoln ramane un erou national. Americanii de varsta mea, si sper ca asa se intampla si in cazul generatiilor mai tinere, invatau pe de rost Discursul lui Lincoln de la Gettysburg, care face parte din tezaurul nostru literar. Lincoln a scris acest discurs in drum spre Gettysburg, unul dintre cele mai importante campuri de lupta din Razboiul Civil. E un discurs scris in mai putin de 30 de minute, care va ramane insa in memoria oamenilor pentru totdeauna.

„Cu de patru ori două decenii şi încă şapte ani în urmă, strămoşii noştri au creat pe acest continent o nouă naţiune, concepută în Libertate şi consacrată afirmaţiei că toţi oamenii au fost creaţi egali.
Acum ne aflăm într-un mare război civil, care pune la încercare puterea de a supravieţui a acestei naţiuni sau a oricărei alteia astfel concepute şi astfel consacrate. Suntem reuniţi pe un mare câmp de luptă al acestui război. Am închinat o parte a acestui câmp de luptă odihnei de veci a celor care şi-au dat viaţa pentru ca ţara să poată trăi. Se cuvine pe de-a-ntregul să facem astfel.
Dar, într-un înţeles mai larg, nu putem închina, nu putem sfinţi, nu putem încununa acest loc. Viteji, vii sau căzuţi, care s-au luptat aici, l-au sfinţit cu mult mai mult decât este în slabele noastre puteri de a lăuda ori defăima. Lumea nu va ţine decât prea puţin seamă şi nici prea lungă vreme nu-şi va aminti de cele ce spunem noi aici, dar ceea ce au făcut ei nu va uita. Mai degrabă nouă, celor vii, ne revine datoria de a ne închina, în acest loc, misiunii neîndeplinite căreia ei, cei care au luptat pe acest pământ, i-au purtat torţa până acum cu atâta nobleţe. Mai degrabă noi suntem cei care, aici, se cuvine să ne luăm un şi mai adânc devotament faţă de cauza căreia ei şi-au dăruit întreaga măsura a devotamentului – să hotărâm în chip solemn, aici, ca moartea lor să nu fi fost zădarnică, ca această naţiune, cu ajutorul lui Dumnezeu, să cunoască o renaştere a libertăţii şi că guvernarea poporului, de către popor, în interesul poporului nu va pieri de pe faţa pământului.”